Ca și în anii precedenți, și în acest an, secuii, pe de o parte, etnicii maghiari, de aceeași parte, s-au adunat la Monumentul secuilor martiri de pe strada „Secuilor martiri", în număr aproximativ cuprins între 3500-4000, sosiți din localități ale județelor Harghita și Covasna, ale județului Mureș cât și târgumureșeni. Câți secui au fost de fapt prezenți acolo, probabil nu este prea relevant. Luând însă cunoștință de mesajele transmise de vorbitorii care s-au succedat la microfonul de pe scenă, au convins de faptul că adunarea în sine pentru comemorarea secuilor martirizați este doar un pretext, fiindcă scopul adunării este separatismul, exprimat în mod public. Ideea principală care se desprinde este de a dobândi autonomie teritorială cuprinzând județele Mureș, Harghita și Covasna, dar s-a exprimat și dorința autonomiei pe întreg cuprinsul Ardealului. În această idee, se pare că secuii au „invitat la dans" câteva articole de lege din Constituția României.
DISCURSURI SEPARATISTE, LA SCENĂ DESCHISĂ
Manifestările la Monumentul secuilor martiri au început la ora 16. După o slujbă de pomenire, Izsak Balazs, președintele Asociației „Siculitas" a dat citire documentului denumit „Manifest de Ziua libertății secuilor".
După ce s-a referit la martiriul secuilor în lupta pentru libertatea ținutului secuiesc, Izsak Balazs a continuat: „Nu vom avea liniște până când autonomia teritorială nu va fi o realitate. România nu își respectă obligațiile față de drepturile minorităților naționale înscrise în Carta Europei. România nu a luat în seamă recomandările UE de regionalizare teritorială a țării. România nu a luat în seamă drepturile democratice ale cetățenilor săi. Ba din contră, îi persecută pe liderii noștri și simbolurile noastre… ne obstrucționează dreptul la adunări publice… Autonomia ținutului secuiesc este de așa natură încât se încadrează în restructurarea teritorială a țării pe seama majorității populației etnice maghiare… Pentru stabilirea regimului juridic al ținutului secuiesc, dorim să avem discuții cu partea română, despre opinia populației, în spirit constructiv… Constituirea ținutului secuiesc nu afectează integritatea și suveranitatea statului român, nu afectează drepturile și libertățile populației etnice române și ale altor etnii, nici structura României. Ținutul secuiesc să aibă conducere regională distinctă. În asta constă și statutul ținutului secuiesc… România ignoră tratatele cu Ungaria, de colaborare și de bună vecinătate. Noi dorim ca toți cetățenii să aibă parte deplină de libertate și egalitate în drepturi…".
La microfon a urmat europarlamentarul Tokes Laszlo, începându-și părintește expunerea: „Pace și îndurare vouă de la Dumnezeu…" Amin!
A urmat o pledoarie despre libertate, trecând în revistă personaje precum Fodor Imre, ultimul primar etnic maghiar la Târgu-Mureș, apoi Cseresznyes Pall, dar și la cei care, la vremea lor, au luptat pentru libertatea secuilor.
„Înaintea Zilei libertății secuilor această zi a fost Ziua martirilor secui. Martirii secui la Târgu-Mureș, un puternic stâlp de susținere al etnicilor secui. De fapt, se comprimă în sine dorința de libertate, pe etape, lupta pentru libertate de la 1848 a lui Makk Jozsef, mișcarea de eliberare care a împărțit Ungaria în 12 regiuni, ca lunile anului, a 11-a lună a fost a ținutului secuiesc, și aici, reprezentativ a fost Scaunul Mureș, poleit cu aur, locul unde ne-am adunat acum, aici. Da, aici, în adevăratul sens al cuvântului, aici a fost înecată în sânge lupta noastră pentru libertate, încercările noastre de luptă pentru libertate… Consiliul național secuiesc a ales această zi ca fiind ziua libertății secuilor, ca o continuare a luptei pentru libertate și autonomie a secuilor, ca punct de bază și de orientare. Golgota martirilor secui ne obligă prin iluminarea și sacrificiul lor".
Tokes a anunțat că aceste chestiuni au fost cuprinse într-o petiție pe care a depus-o la o comisie a Parlamentului European, dar încă n-a primit răspuns. „Lupta noastră hotărâtă pentru libertate nu este alta decât luptă pentru libertate. Asta e o politică fermă, tare ca piatra, care se impune din 1989, de la Timișoara, privește politica noastră, a maghiarilor ardeleni". Fără a răspunde la întrebările puse, Tokes afirmă că prin politica de la București „…acolo îl lovește pe maghiar pe unde nimerește. Și nu le este rușine… Această comemorare prin mitingul de protest nu se referă doar la secuii și la maghiarii ardeleni, ci și la români, la Europa. Această zi să fie ziua libertății românilor, s-ar putea denumi așa, căci nici poporul român nu este liber… Populația României nici nu poate fi liberă până când nu va fi liber fiecare cetățean, până când, noi, secuii, maghiarii, trăim încă în amintirea regimului ceaușist. Libertatea este una și indivizibilă. Cum ne-am putea alătura poporului liber al Europei când, aici, acasă, noi nu ne câștigăm deplina libertate? Ce a spus Iuliu Maniu la Consiliul Dirigent, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia? <<Nu vrem să devenim din asupriți, asupritori>>. O vorbă clasică, profundă. Și cum s-a redactat Proclamația de la Alba Iulia? Libertate deplină pentru toată populația.
Și ce se realizează de la 1919 pentru minorități?... Noi nu suntem migratori. Suntem un popor înrădăcinat. Avem pământ natal, țară natală, pământ secuiesc, țara noastră, Ardealul. Da, cum a spus primarul Kover Laszlo, ar trebui asigurate drepturile fundamentale pentru băștinași. Să asigure!... Ni se asigură libertatea de mișcare. Acum fiecare își ia lumea-n cap să plece, dar despre asta nimeni nu vorbește că avem dreptul la pământul natal ca să trăim mulți ani pe el?... Da, pe acest pământ natal trebuie să ne înrădăcinăm picioarele. Am citit că în timp de 20 de ani populația județului Harghita a scăzut cu zece la sută. Dar cui vom cuceri libertatea? Păi, evreilor sigur că le-ar da autonomia pentru că deja i-au vândut Israelului, dar cui îi va trebui autonomia dacă nu va mai fi cine să se bucure de ea și care să lupte pentru ea înainte de a o cuceri?... Doamnelor și domnilor, asupra noastră planează și umbra pericolului ca românii și maghiarii să
devină minorități în propria lor țară. Acest pericol se manifestă de zeci de ani, prin care națiunile europene se transformă în minorități naționale pe propriul lor continent. Pentru asta să ne respectăm și mai mult pământul natal, să respectăm și mai mult Țara Ardealului, chiar dacă pâinea este mai neagră decât dincolo… Urez în acest loc, în prezența tuturor, vreau să fac auzită această chemare gândindu-mă la conducerea României, asta s-ar cuveni (exprimată, n.a.) într-o altă proclamație, ca să se termine curentul (cursul) antimaghiar care face ravagii, cu propaganda antimaghiară, hărțuirile verbale și juridice, să se termine și să ne lase să trăim…". Tokes Laszlo a afirmat în încheiere că ar trebui ca liderii români și maghiari să se așeze la o masă rotundă pentru a discuta problemele lor comune, în speță autonomia ținutului secuiesc, concluzionând: „Cred că a sosit vremea să se adune din nou secuii..."
A urmat la microfon Gunther Dauwen, din Belgia, directorul Alianței Libere Europene (European Free Alliance - EFA). Discursul l-a ținut în limba engleză și a fost tradus în limba maghiară. Vorbitorul a adus la cunoștință că partidul pe care-l reprezintă se luptă pentru drepturile minorităților naționale, alcătuirea regiunilor în baza reorganizărilor administrativ-teritoriale ale țărilor, pentru a crea o Europă mai bună. Să urmărim câte ceva din expunerea domniei sale: „…Astăzi avem o dublă sărbătoare. Una este aceea prin care sărbătorim memoria celor trei secui martiri, care în urmă cu 162 de ani și-au dat viața pentru libertate și autodeterminare, dar în același timp, sărbătorim mărinimia conducerii fiindcă ne-a permis să ne adunăm aici și să sărbătorim această zi. România trebuie să respecte drepturile minorităților și trebuie să le ia în considerare doleanțele, în interesul garantării păcii, egalității și dezvoltarea categoriilor de oameni… ". După ce arată că prin politica sa, România îi amenință și îi asimilează pe secui, Gunther conchide: „Și toate astea se întâmplă în timpul guvernării lui Iohannis, care, el însuși, ca parte a unei minorități naționale, ar trebui să fie mai sensibil (Mulțimea scandează: Jos cu el!). În urmă cu câteva zile Klaus Iohannis a retras (distincția, n.a) Steaua României, lui Tokes Laszlo. Vreau să spun că mă raliez cu părintele, cum că, Ungaria trebuie să-i sprijine pe maghiarii din România. Cred că este un noroc pentru mine, pentru că niciodată n-am fost decorat cu Steaua României, deci, Iohannis nu are ce să retragă de la mine." De acord. Aici avem un punct în comun. Nici eu n-am primit distincția în discuție… Vorbitorul ne dezvăluie apoi cum că „Autonomia nu este un slogan sec. Autonomia înseamnă mai multă democrație, mai multe decizii în folosul populației, respectarea culturii și identității populației". După ce-și exprimă dezamăgirea pentru discriminările economice și de altă natură la care este supusă populația etnică secuiască, vorbitorul încheie: „Suntem forța schimbării în UE și vrem să conlucrăm în continuare cu secuii pentru ca să facem schimbări și în România".
A urmat la microfon Marc Gafarot i Monjo, reprezentantul Partidului Democrat Catalan. A ținut un discurs liber, în limba engleză, tradus și el în limba maghiară. A lăsat impresia mai degrabă a unui tip tocmai sosit de la o nuntă. După ce a citit un banner al demonstranților, scris în limba engleză (Senatul Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, violează în mod repetat Legea educației), grăiește: „…Desigur, tot așa, este o nebunie că la Facultatea de Farmacie (secuii) nu pot să învețe în limba maghiară". După ce-i asigură pe demonstranți de tot sprijinul catalanilor, afirmă în continuare: „Voi nu sunteți o minoritate (etnică, n.a.). Voi sunteți ființe omenești. Voi nu sunteți o minoritate printre oameni. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți, chiar și pe români, pentru că Dumnezeu trebuie să-i lumineze și pe oamenii de la București. Transilvania este nimic fără cultura maghiarilor. Este parte integrată a acestui pământ și acestei țări. Și pentru asta voi să fiți mândri. Generațiile (viitoare, n.a.) trebuie să prețuiască asta. Nu vă abandonați cultura, obiceiurile, nu ascultați de cei care nu vă respectă. Nu am venit aici să vă învăț pe voi, ci să învăț de la voi". După ce le-a vorbit manifestanților din experiența catalană, i-a îndemnat să transmită generațiilor cultura lor, fiindcă cultura europeană nu este întreagă fără cultura lor, a secuilor. În cele din urmă, a arătat că autonomia ținutului secuiesc este și în interesul românilor, pentru ca toți să aibă o țară comună, mai bună.
A venit rândul expunerii lui Jose Maria Etxebarria, reprezentantul Partidului Național Basc. Vorbitorul a abordat mai dur problemele în expunerea sa, tot în limba engleză, tradusă în limba maghiară: „Sunt la curent cu faptul că în ținutul secuiesc, în inima Europei, mă aflu (aici, n.a.) într-o regiune aparte, unde, de-a lungul secolelor, diferite popoare, diferite orientări politice au subjugat, au dominat cu un scop precis, că inima Europei a fost ocupată și dominată de diferite popoare… Granițele s-au modificat de mai multe ori, dar cel mai important este că ținutul secuilor este teritoriul în care strămoșii voștri au locuit, aici." Discursul a continuat în aceeași notă, aducând critici la adresa conducerii de la București.
De la Budapesta a sosit la eveniment Szabolcs Attila reprezentantul FIDESZ: „Toată lumea se întreabă, care va fi soarta Europei? Ce se va întâmpla cu stabilirea emigranților, ce va fi cu cultura, religia noastră? Le-am spus celor de la Budapesta să privească în Ardeal, în ținutul secuiesc… Am văzut ce s-a întâmplat în ultimii 100 de ani. De la îngrădirea (utilizării, n.a.) limbii, nimicirea culturii… Doamnelor și domnilor, Europa are mare nevoie de ținutul secuiesc. …Acest popor apără Europa de 1000 de ani. Și-a respectat mereu jurământul, și-a vărsat sângele pentru patrie, pentru libertate…Secuii nu cer altceva decât ceea ce au oricare alte popoare: autoguvernare, autonomie…".
A urmat rândul lui Szocs Peter, reprezentantul Tineretului Maghiar din Ardeal. În expunerea sa, printre altele, s-a referit la forma de învățământ din școli în limba maghiară, care, prin programul lor, pregătesc mai degrabă specialiști destinați exportului. Datorită condițiilor economice precare de acasă, se încurajează emigrarea, exprimându-și în același timp teama că se va întoarce vechiul regim (dar despre care are idee doar din lecturi și narațiuni), că se dorește marginalizarea secuilor. Este motivul pentru care au nevoie de autonomie, pe care ei s-o clădească zi de zi.
Un moment aparte a fost invitația adresată lui Biro Zsolt, președintele Partidului Civic Maghiar. Și-a ținut alocuțiunea pe fondul huiduielilor mulțimii adunate la manifestare. N-a interesat pe nimeni ce avea de spus vorbitorul, care, în cele din urmă, a reușit să se facă auzit: „Cred că acum, la Târgu-Mureș, cu atitudinea asta, suntem condamnați la eșec sigur. Eu cred că azi punem autonomia secuilor între separatism, și atunci, este condamnată la eșuare sigură. Am înțeles mesajul dumneavoastră… Mulțumesc celor ce au venit aici, fiindcă autonomia nu depinde de partide, nu de indivizi, nu de Biro Zsolt, nu de Tokes Laszlo, ci de voi, și daca asta o înțelegeți, vom avea autonomie".
A urmat la microfon Szilagy Zsolt, președintele Partidului Popular al Maghiarilor. El a subliniat că autonomia este o chestiune națională și că fiecare partid ar trebui să sprijine obținerea autonomiei. „Autonomia în ținutul secuiesc este o voință a poporului. De 100 de ani cerem să ni se respecte drepturile. Asta ne-au promis în decembrie 1989, asta ne-au promis cu multe ocazii… Autonomia va duce la creștere economică. Sunt convins că ținutul secuiesc va fi mult mai bogat și Ardealul va fi mult mai bogat dacă ar avea propriul parlament, propria conducere, propriul buget, l-am putea avea pentru noi… Trăim într-o țară în care justiția definește steagul secuiesc ca steag de reclamă… Trăim într-o țară unde nu este firesc să ne putem utiliza limba maternă. Trăim într-o țară dominată de corupție… Nu vrem să trăim într-o astfel de țară.
Vrem o Românie în care românului nu-i este frică de maghiar, dar nici maghiarul să nu se teamă de român. Vreau să trăim într-o țară unde secuimea se autoguvernează, unde ardelenii români și maghiari decid împreună și nu le trimit bucureștenilor corupți taxele. Să trăim într-o țară unde catolicii, reformații, luteranii, evangheliștii, unitarienii, greco-catolicii au respectate drepturile inalienabile. În pace, cu dragoste, vrem să trăim cinstit cu românii. Le cinstim cultura, limba și tot asta așteptăm de la București. Bucureștiul să respecte cultura străveche a maghiarilor și secuilor, limba, și să nu ne mai amenințe. Într-o astfel de țară trăim unde din purice facem elefant, bombă din petardă. Să nu fabrice dușmani din secui. Nu suntem teroriști. Pentru drepturile noastre ne luptăm pașnic, democratic… Suntem justificați să cerem și autonomia Ardealului pentru că și românii vor fi mai liberi doar atunci când nu se vor mai teme de autonomia noastră…"
În continuare, Izsak Balazs a acordat lui Haz Sandor distincția „Gabor Aron", iar Daniel Kinga și Benedek Szilard, elevi în ultimul an de liceu, au interpretat o melodie, vocal și la clarinet.
Manifestarea de la Monumentul secuilor martiri s-a încheiat după depunerea coroanelor. Izsak Balazs i-a invitat pe demonstranți să-l însoțească până la Palatul Administrativ pentru a-i înmâna prefectului petiția, apoi s-au intonat imnurile Ungariei și al secuilor.
MARȘUL SECUILOR
Trebuie să facem precizarea că nu a fost primită aprobare pentru acest marș. Marșul în sine a fost în afara legii. La fel și manifestarea de la monument. Aprobarea a fost dată pentru „miting comemorativ", dar comemorarea secuilor martiri a fost doar un pretext, fiindcă, prin luările lor de cuvânt, vorbitorii au lansat apeluri autonomiste, fapt ce aduce atingere legii constituționale.
Deplasarea manifestanților s-a făcut pe traseul străzilor „Secuilor martiri", „22 Decembrie 1989", „Republicii", „Revoluției", „Piața Trandafirilor", „Piața Victoriei". Tot traseul a fost asigurat de organele de ordine, mobilizate pentru a preveni incidente nedorite: Gruparea de Jandarmi Mobilă, Inspectoratul de Jandarmi al Județului Mureș, Inspectoratul de Poliție al Județului Mureș, Poliția Locală Târgu-Mureș. În timpul deplasării manifestanții au scandat lozinci pro-autonomiste și împotriva Tratatului de la Trianon. S-a ajuns în Piața Victoriei, în dreptul Palatului Administrativ. În fruntea delegației manifestanților s-a aflat Tokes Laslo și Izsak Balazs. La intrarea în clădire, delegația a fost întâmpinată din partea Prefecturii de Ioan Iacob care a primit petiția înaintată de Izsak Balazs și a promis că va fi înregistrată imediat, urmând ca în dimineața zilei următoare să-i fie înmânată prefectului de Mureș, Lucian Goga, petiție care va fi transmisă Guvernului României. Delegații s-au întors la manifestanți. Izsak Balazs i-a înștiințat că a redat petiția la prefectură și i-a invitat pe manifestanți ca, după intonarea imnurilor Ungariei și al secuilor, să se deplaseze la mașinile parcate, în două coloane, pe o lungime de circa 100 de metri, în apropiere, în Piața Victoriei. În final a luat cuvântul Tokes Laszlo: „Bună-seara! Bună-seara! Eu sper, îi propun domnului președinte Izsak Balazs ca, cândva, când ne vom fi înțeles cu autoritățile române în privința autonomiei, asta să fie reședința regiunii autonome, unde am dus această petiție, asta să fie reședința". După ce manifestanții au scandat „Suntem acasă" și au intonat imnurile, în jurul orei 20 s-au îndreptat spre autobuzele care îi așteptau să-i ducă acasă. N-au fost acasă. Au fost într-o excursie. Dar cine va achita facturile de plată? Cine îi va trage la răspundere pe responsabili pentru nerespectarea legii?
