Ancorat în matricea spirituală a spaţiului multicultural mureşean graţie ţinutei, rigorii şi calităţii actului cultural pe care îl promovează, proiectul „Punţi de lumină", iniţiat şi „vegheat", cu profesionalism şi exigenţă, de jurnalista Mariana Cristescu, şeful secţiei cultură al cotidianului „Cuvântul liber", a ajuns la cea de a XVI-a ediţie, desfăşurată vineri, 25 martie, la sala „Tonitza" a Hotelului „Continental" din Târgu-Mureş.
Organizatorii - Asociaţia Culturală „Punţi de lumină" (preşedinte: Mariana Cristescu), Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Liga Scriitorilor Români - filiala Mureş şi Despărţământul Central Judeţean Mureş al ASTREI - au ales, nu întâmplător, ziua de 25 martie, zi a Bunei Vestiri a Maicii Domnului, „Blagoslovenia" vestind, totodată, că, deşi încă rece, primăvara aşteaptă în muguri şi în sămânţa „de iarbă nouă".
„Cu ochi verzi / de iarbă nouă / se uită la noi / primăvara", exclamă, în cel mai recent volum a său, poetul Lazăr Lădariu, sărbătoritul zilei şi al „punţilor de lumină", în curcubeul cărora a adăugat cea de a 77-a rază.
Ca şi la ediţiile precedente, Mariana Cristescu, în calitate de moderator al manifestării, şi-a „supus" publicul unui veritabil „maraton cultural" din care nu au lipsit prezentarea de noutăţi editoriale (reviste, cărţi, traduceri), expoziţia de carte nouă şi tipărituri (organizată de dna Elena Horhat de la Librăria „Mihai Eminescu" din Târgu-Mureş), recitaluri de muzică şi poezie, expoziţie de icoane şi pictură cu tematică religioasă, în prezenţa unui public avizat, neclintit în credinţa şi speranţa că, dincolo de „zgomotul şi furia" timpurilor pe care le trăim, de frenezia lor demolatoare, mai sunt căi de întoarcere la bucuria lecturii, la sobrietatea cuvântului scris, la imaginea ce încântă ochiul, la calmul şi prestanţa discretă a valorii.
Evenimentul, care a început cu intonarea Imnului Naţional al României, i-a avut ca invitaţi de onoare pe prof. univ. dr. Anca Sîrghie, filolog şi istoric literar, profesor asociat la Universitatea de Teatru din Târgu-Mureş (1996-2004), prof. univ. dr. Teodor Curpaş, de la Satu Mare, col. (r) Gheorghe Mărieş, prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, scriitorul Laurian Stănchescu, de la Bucureşti şi, nu în ultimul rând, dl Doru Dinu Glăvan, preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, cea mai importantă organizaţie a breslei gazetarilor, ale cărei baze au fost puse încă din 1919, dezvoltând de-a lungul timpului - observa domnia sa - o redutabilă componentă culturală.
De altfel, printre laureaţii Premiilor Uniunii pentru cele mai prestigioase creaţii publicistice ale anului 2015 s-au numărat jurnaliştii mureşeni Lazăr Lădariu - Premiul de Excelenţă pentru volumul de publicistică Veghe, Valentin Marica - Premiul Revistei Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, pentru volumul Iarba Golgotei, Mariana Cristescu - diploma cu sigiliul Uniunii pentru Excelenţă în jurnalism. Diplomele le-au fost înmânate celor premiaţi de către preşedintele UZPR, în cadrul festiv al „Punţilor…", dl Doru Dinu Glăvan anunţând, cu acest prilej că, în cursul acestei săptămâni, va avea loc, în Camera Deputaţilor, votul final în urma căruia, în urma unor îndelungate şi anevoioase demersuri, nu o dată blocate, membrii breslei ar urma să beneficieze de indemnizaţia de 50% la pensie. Domnia sa şi-a manifestat revolta că iniţiativa privind instituirea Zilei Naţionale a Ziaristului Român la data de 28 iunie (ziua în care, în 1883, Mihai Eminescu a fost pus în cămaşa de forţă şi înlăturat din presă) este respinsă, cu obstinaţie, de însuşi preşedintele Comisiei pentru Cultură şi Media a Senatului, Georgică Severin, care, la fel ca şi alţi „corifei ai culturii" din forul legiuitor, nu consideră că statul român are obligaţia morală şi de onoare de a fi recunoscător celor care, prin munca lor onestă, promovează valorile general umane ale respectului, toleranţei, solidarităţii şi libertăţii.
Diplome din partea Asociaţiei „Punţi de lumină" au fost acordate de preşedintele acesteia, Mariana Cristescu, istoricului Mariana Ploeşteanu, prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop, prof. Valerica Duicu, scriitorului Laurian Stănchescu, salutând, totodată, prezenţa în rândul invitaţilor a unor personalităţi marcante ale mediului cultural şi academic mureşean: prof. univ. dr. Anca Sin, dr. Voica Foişoreanu, prof. Petru Nemeş - preşedintele Societăţii „Al. Papiu Ilarian", prof. univ. dr. ing. Vasile Boloş, Ovidiu Dancu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mureş, scriitorul şi publicistul Ilie Şandru, ing. Florin Oproiescu - preşedintele Uniunii Naţionale Vatra Românească, ing. Mihai Tomşa, Ioan Berţa - preşedintele Societăţii Culturale „Avram Iancu" din Târgu-Mureş, prof. univ. dr. Vasile Dobrescu, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, prof. Ioan Gâju, scriitorul Traian Duşa, pictoriţa Maria Mera, publicistul Ilarie Opriş, prof. Petre Curticăpean, dar şi a celui mai tânăr preşedinte de organizaţie politică din România, studentul Răzvan Biro, de la filiala mureşeană a Partidului România Unită, cărora, pe parcursul manifestării, li s-au alăturat oaspeţi din Sighişoara, Braşov, Reghin, Târnăveni. De asemenea, din partea primarului Dorin Florea, Aurel Trif a oferit doamnei Mariana Cristescu un buchet de flori.
„Secţiunea literar-istorică" a „Punţilor…" a început cu prelegerea susţinută de profesorul Dimitrie Poptămaş, preşedintele Fundaţiei Culturale „Vasile Netea", care a evocat momentul 27 martie 1918, al unirii Basarabiei cu România, cărturarul mureşean referindu-se apoi la activitatea publicistică a lui Vasile Netea, ale cărui scrieri le-a adunat în cinci volume publicate în decursul câtorva ani de asiduă cercetare.
Un volum impresionant - Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş în slujba dăinuirii neamului românesc în Transilvania: 2005-2015 a fost prezentat de preşedintele Forumului, prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop (coordonator al volumului, alături de dr. Ioan Lăcătuşu), evidenţiind activitatea organizaţiei pe care o coordonează, dedicată celor care „o duc foarte greu pentru că sunt români, din vina politicienilor de la toate nivelurile, după 1990, începând de pe vremea emanatului, până la cea a lucrului bine furat".
În context, dr. Mihai Târnoveanu de la Braşov, a reamintit că, în cadrul acţiunii „Români pentru români", 1.000 de steaguri au fost distribuite românilor din judeţele Harghita şi Covasna, cu prilejul zilei de 1 Decembrie, promotorii acţiunii urmând să doneze copiilor din sate româneşti din cele două judeţe costume populare realizate prin contribuţia cetăţenilor din toată ţara, încât „cei din Covasna şi Harghita să nu simtă că sunt singuri, chiar dacă sunt abandonaţi de autorităţile româneşti".
Despre cel mai recent roman al lui Ilie Şandru, Ani de zbucium (având ca temă contextul revoluţionar al anului 1848), apărut la Editura Vatra veche, a vorbit publicistul dr. Valentin Marica, evidenţiind „îmbinarea epicului cu insertul documentului şi cu sensibilitatea romanescă, rezultatul fiind crearea unuia dintre cele mai sugestive personaje colective din literatura noastră".
Versuri din creaţia lui Marin Sorescu (poetul care ar fi împlinit, anul acesta, 80 de ani) dedicate „vărului Shakespeare" (de la a cărui moarte se împlinesc, în aprilie, 400 de ani) au fost rostite de criticul de teatru Zeno Fodor.
...Suficiente motive care să-l facă pe profesorul sătmărean Teodor Curpaş să constate, cu admiraţie, că la Târgu-Mureş „se face cultură de-adevăratelea", evidenţiind, în context, rolul uriaş al prietenului şi fostului său coleg de la Filologia clujeană, Lazăr Lădariu.
…La ale cărui versuri ne întoarcem din nou: „...doar fulgerul mai trezeşte /amintirea abaţiei / din anul trecut / ca un regret al celor / duşi / dintre noi…". Pentru „dusul dintre noi", Nicolae Dan Cetină, a fost păstrat un moment de reculegere, iar părintele dr. Gheorghe Şincan a oficiat o emoţionată slujbă de pomenire. Intelectual de… rasă pură, traducător al unora dintre cele mai importante cărţi de război din literatura universală (Alianţa diavolilor, Un pod prea îndepărtat, Oamenii monumentelor sunt doar câteva), pentru Dan Cetină, dispărut în plină forţă creatoare „promisiunea traducerii s-a transformat în literă dureroasă de necrolog", observa, în cuvântul de aducere aminte, dr. Valentin Marica. Un moment muzical, plin de sensibilitate şi emoţie, susţinut de cantautorul Traian Comşa, din Sighişoara, a întregit acest memento pentru cel plecat „să decanteze huma sub clopote de aur".
Ut pictura poesis: în prezenţa autorului, tânărul director al Casei de Cultură din Reghin, Marcel Naste, a fost vernisată expoziţia de icoane şi lucrări pe teme religioase, artist pe care amfitrioana manifestării, Mariana Cristescu, îl defineşte ca pe „un pământean parcă desprins din cohorta îngerească, obsedat de simboluri pe care ni le transmite ca un mesager al altor spaţii".
De la Reghin au venit şi tânăra jurnalistă (şi recitatoare) Simina Cota, precum şi cantautorii Smaranda şi Enea German, cu un bogat repertoriu muzical bazat, în mare parte, pe versuri ale poeţilor mureşeni.
Despre… minuni, dar nu orice fel de minuni, ci despre cele dumnezeieşti, a vorbit părintele preot dr. Silviu Negruţiu, făcând un rezumat al impresionantului său volum Minunile săvârşite de Iisus Hristos, apărut la Editura University Press din Târgu-Mureş, autorul pornind de la premisa că „minunile lui Iisus Hristos nu sunt un subiect despre care să se vorbească doar la timpul trecut", ci continuă să rămână „semne" ce oferă cercetării teologice, ortodoxiei, mai cu seamă, noi perspective şi teme de abordare.
Un debut literar absolut s-a înregistrat în cadrul acestei ediţii a „Punţilor…" prin volumul braşovencei Adriana Târnoveanu - Nume de cod: „Povestitoarea", apărut la Editura Nico (director - Nicolae Băciuţ), tânăra autoare recunoscând, simplu şi lapidar: „Scriu pentru soţul meu, scriu ca să nu uit, scriu când am tăcut prea mult, scriu prea puţin, dar cumva…, scriu ca să nu uit că pot scrie...".
„Tălmăcirea" în limba franceză a volumului de versuri al Marianei Cristescu, Amor prohibit/Amour interdit a fost prezentată de traducătoare, Ileana Sandu, semnatara acestor rânduri.
De la Sibiu, dna prof. univ. dr. Anca Sîrghie ne-a adus cel mai recent număr al revistei „Lumina slovei scrise", editată de Universitatea Alma Mater, prezentându-şi, totodată, volumul de texte, interviuri şi relatări intitulat Radu Stanca - Evocări şi interpretări în evantai, necesare restituiri despre personalitatea şi opera unui autor pe nedrept trecut în uitare.
Chiriaş într-o revoltă (titlul celui mai recent volum de versuri al său), Răzvan Ducan a recitat din creaţia proprie, iar scriitorul Laurian Stănchescu, posesor al unor manuscrise inedite din opera lui Nichita Stănescu, le-a făcut celor prezenţi surpriza de a da citire, în exclusivitate, unui text nepublicat din opera poetului.
Din creaţia proprie a citit, apoi, poetul Mircea Dorin Istrate, preşedintele filialei mureşene a Ligii Scriitorilor Români, care a acordat, din partea Ligii, diplome de excelenţă artistului Marcel Naste şi părintelui Silviu Negruţiu.
Poemul Vrednicitul, semnat de Mircea Dorin Istrate, a marcat, de altfel, trecerea… poetică spre momentul culminant al „Punţilor…" - sărbătorirea, de către cei prezenţi, a scriitorului, publicistului şi preşedinte al ASTREI mureşene, Lazăr Lădariu, la împlinirea a 77 de ani („bolovani duşi în cârcă" - după cum se exprima sărbătoritul).
Despre Poeme cu ochi de iarbă nouă (Editura Vatra veche), lansat cu acest prilej, a vorbit dr. Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş), subliniind că autorul „face parte din categoria de poeţi care, încă de la debut, şi-a ridicat ştacheta şi s-a păstrat la aceeaşi înălţime, reuşind, de la bun început, să semene cu sine însuşi. Integrat într-o poezie de subtilă modernitate, cu temele dinainte stabilite, poezia lui se caracterizează prin temeinicie, seninătate, unitate stilistică şi tematică impecabilă". Răzvan Ducan nota, la rândul său, că autorul „este împuternicit de har să vadă dincolo de cele nevăzute, Lazăr Lădariu fiind un poet al spaţiilor largi, unde macrocosmosul se intersectează cu microcosmosul, într-un subtil, abia perceptibil demarcaj".
…„Poemul acesta /poate răspunde la întrebări / doar dacă are / două aripi de iarbă nouă", spune poetul în cea de a 77-a poezie a cărţii sale aniversare. Mulţumindu-le celor prezenţi, autorul şi-a exprimat marea bucurie de a-l avea alături pe fratele domniei sale, Mihai, căruia i-a înmânat, în mod simbolic, volumul de poeme, spre a-l duce în Idicelul natal - „axis mundi" şi loc de statornice rădăcini - pentru încolţire de „iarbă nouă" şi promisiune de „mirabilă sămânţă". „Decodând", regăsim una dintre cele două „aripi". A mulţumit apoi tuturor celor care i-au marcat - aripă spre zbor înalt - traseul liric: Grigore Vieru, Alex Ştefănescu şi, nu în ultimul rând, Romulus Guga. Parafrazând, spune domnia sa, referindu-se la condeierii mureşeni, „Noi toţi am ieşit de sub mantaua lui Guga"…
Societatea Culturală „Avram Iancu", Uniunea Naţională Vatra Românească, Fundaţia „Vasile Netea", Fundaţia „Cezara Codruţa Marica, reprezentanţii ASTREI mureşene, colegii de redacţie şi toţi cei care i-au transmis gând bun la aniversare sunt, în egală măsură, „aripi" în lăudabila zidire întru binele neamului său… LA MULŢI ANI!
