La Chişinău, în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară, s-au desfăşurat manifestări prilejuite de împlinirea a 98 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Evenimentul a avut loc la 27 martie 1918, Basarabia fiind prima provincie românească care a revenit la Patria mamă. La manifestare au participat mii de români, iar la Chişinău s-a cerut unirea Basarabiei cu România. Delegaţi din toate localităţile Republicii Moldova au format un al doilea Sfat al Ţări prin care s-a propus, cu o majoritate clară, în favoarea reîntregirii până la centenarul unirii. Toţi din Sfatul Ţării s-au alăturat mişcării civice din Republica Moldova, mişcare de anvergură care este prima de acest fel.
Delegaţiile din România au fost constituite din reprezentanţi ai Consiliilor Judeţene, deputaţi şi senatori.
Alexandru Mironov, refugiat din Basarabia de când avea 2 ani şi 6 luni, afirma: „Anul 2018 trebuie să fie un an de speranţă pentru mine şi cred că România va fi întreagă, mare, România Mare, aşa cum o ştiu din istorie".
Unirea Basarabiei cu România a fost marcată toată săptămâna la Bucureşti, prin manifestări organizate de studenţii români şi Basarabeni, care a cuprins depuneri de coroane la statuile marilor oameni reprezentanţi ai Sfatului Ţării care îşi au mormintele în Mănăstirea Cernica de lângă Bucureşti, iar apoi, în centrul oraşului, o campanie de informare şi de sensibilizare a cetăţenilor asupra importanţei datei de 27 martie 1918. Studenţilor basarabeni li s-au alăturat şi studenţii români. Iată ce a declarat Alexandru Ispas, student la facultatea de Istorie Bucureşti: „Am conştiinţa de neam şi de ţară şi acele teritorii sunt româneşti. Ele au populaţie românească şi aparţin istoric, din toate punctele de vedere, de România, iar unirea ar aduce avantaje celor două state româneşti, pentru ambele populaţii".
