Faptul că la Corunca se întâmplă lucruri ciudate nu mai surprinde pe nimeni. Corunca este renumită prin aceea că, deşi are o populaţie de peste 50% de etnie română, nu are clase de predare în limba română la şcoala din comună. Este renumită prin faptul că incompetenţa aleşilor locali a lăsat comuna fără buget o jumătate de an, urmare a anulării acestuia de către Tribunalul Mureş la cererea prefectului.
Dar vestea că ungurii sunt apăraţi de un consilier local român pare incredibilă. După ce presa de limba maghiară din Mureş, Cluj şi chiar un cotidian naţional au relatat pe larg acest eveniment, a venit şi rândul unui ziar german să se aplece asupra ineditului subiect.
Despre ce e vorba? Sătul de mesajul duplicitar al conducerii Primăriei Corunca şi al majorităţii UDMR din Consiliul local adresat comunităţii maghiare, căreia îi prezentau o realitate falsă în care era indicat drept cauza a tuturor relelor, consilierul local DANIEL CHEŞA a solicitat în mai multe rânduri să fie traduse convocatoarele şedinţelor de consiliu, procesele verbale de şedinţă şi principalele hotărâri de consiliu local, dar şi siteul Primăriei Corunca, şi în limba maghiară, alături de limba română. Aceste cereri nu reprezentau un moft personal al consilierului, ci o obligaţie a autorităţilor din localităţile în care procentul unei minorităţi depăşeşte 20% din populaţie, în baza art. 50 al Legii 215/2001.
Iniţiativa consilierului a fost respinsă de toţi consilierii maghiari mai puţin de către cei români.
Cel mai vehement opozant al multilingvismului a fost chiar fostul primar al comunei, Nagy Marton. Fostul edil în perioada 1992-2012, actualmente consilier local, avusese obligaţia încă din 2001, când populaţia maghiară din comună deţinea un procent de 90%, să aplice prevederile legii. Nici atunci nu a dorit ca prostimea să ştie ce votează împreună cu colegii din UDMR la iniţiativa sa. Cu atât mai puţin acum, când echilibrul a devenit mai fragil.
Consilierul Daniel Cheşa a considerat acest refuz nejustificat al reprezentanţilor maghiarimii în consiliul local ca o discriminare la adresa comunităţii maghiare din comună, deoarece traducerea unor acte normative greu de înţeles chiar şi pentru români era benefică pentru populaţia maghiară.
Pentru ca acest abuz să nu rămână nepedepsit, Daniel Cheşa s-a adresat în toamna anului trecut, cu o plângere Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării, în care reclamă discriminarea concetăţenilor săi din Corunca.
Concluzia pe care o tragem din acest fapt inedit este că UDMR nu reprezintă cu adevărat interesele comunităţii maghiare din România. Această formaţiune politică reprezintă, în fapt, uniunea intereselor personale ale liderilor comunităţii maghiare, propulsaţi etern în funcţii înalte prin perpetuarea urii faţă de conaţionalii lor români.
Din demersurile iniţiate de acest consilier rezultă că românii nu au nimic împotriva folosirii limbii maghiare în localităţile cu mai mult de 20% din populaţie, acolo unde este cazul. Liderii maghiari, însă, procedează selectiv cu drepturile propriei minorităţi, şi aceasta doar dacă le convine. Interesul lor fundamental este de a crea permanent o stare de tensiune, inventând permanent false probleme nerezolvate privind drepturile minorităţii pe care o reprezintă de un sfert de secol, pentru a-şi justifica prezenţa pe scena politică. Cu alte cuvinte, pretenţiile acestora nu se vor sfârşi deoarece oricâte li s-ar oferi, se vor plânge în continuare de lipsa lor, pentru a putea manipula mai eficient, electoral, propriii conaţionali.
