Bogata de Mureş, duminică, 3 aprilie 2016, ora treisprezece şi treizeci de minute. Organizatorii festivalului, doamna Corina Brânduşan şi domnul Alin Vaida, din Cluj Napoca, au dat semnalul pentru începerea programului de muzică şi distracţie. La acea oră, pe terenul de fotbal, în curtea Căminului Cultural, în spaţiul de campare, pe digul din apropiere se adunaseră deja în jur de 2.500 de tinere şi tineri, cetăţeni ai României sau străini. Conform estimărilor făcute de Domnul Marcel Mogoş, agent şef principal la Poliţia Bogata, numărul participanţilor a ajuns, la orele înserării, la 3.000-3.500. Pe întinderea a şase ore au concertat Cvartetul de coarde Les Nauges, Danaga, Jazzybirds şi Maria Răducanu & Sorin Terinte. În pauze, muzică electronică cu rezonanţe folclorice.
În timpul pauzelor şi la finalul festivalului am înregistrat câteva opinii. Septuagenarul domn Liviu Vasile Corla, profesor de istorie, fost consilier local şi director de şcoală, şi-a asumat pentru acea zi responsabilitatea de ghid voluntar. „Am însoţit grupuri de tineri interesaţi de particularităţile comunei Bogata de Mureş. Împreună cu ei am trecut prin cel mai scurt tunel din România, din Europa şi din lume, aşa cum este prezentat în Guinness Book pasajul feroviar de sub podul rutier de lângă halta CFR Bogata; pe Dealul Morii le-am prezentat ruinele castrului roman, construit în urmă cu 1900 de ani de soldaţii Legiunii a V-a Macedonica, de la Potaissa (Turda de astăzi), punct militar de supraveghere a navigaţiei pe Mureş şi a dacilor din zonă supuşi în urma războiului romano-dac din anii 105-106, mărturie peste veacuri a perioadei de romanizare a dacilor şi de început a formării poporului român şi a limbii române, dovadă a vechimii şi continuităţii românilor şi în această arie transilvană; am vizitat bisericile creştine Ortodoxă (unde le-am vorbit despre participarea creştinilor bogăţeni la mişcarea confesională din anii 1759-1761, condusă de călugărul Sofronie, la marea răscoală din anii 1784-1785, condusă de Horea Cloşca şi Crişan, la revoluţia de la 1848-1849 şi am vorbit despre personalitatea preotului Nicolae Vlăduţiu, prieten şi colaborator al crăişorului Avram Iancu), Reformată (în fundaţia căreia au fost încorporate materiale de construcţie luate din ruinele castrului roman), precum şi Biserica Romano-Catolică; terenul de fotbal, inaugurat în anul 1984, prin partida de fotbal dintre echipa locală „Flamura Roşie" Bogata şi echipa „Sportul Studenţesc" din Bucureşti, încheiată la egalitate, 3-3; segmentul din râul Mureş, care încojoară Bogata pe trei laturi, conferind aşezării Bogata particularitatea de a fi singura localitate mureşeană constituită pe o peninsulă; le-am explicat tinerilor că românii, maghiarii şi romii din Bogata şi-au păstrat credinţa, limba şi cultura proprie, tradiţiile creştine şi populare locale, şi-au crescut copiii în spiritul toleranţei şi al iubirii creştine, au luptat pentru libertate, dreptate şi fraternitate; revenind în actualitate, le-am prezentat 30 de sonde care extrag din subsolul Bogăţii mari cantităţi de gaze naturale, valorificate în interes industrial sau casnic. Dacă mi se permite, aş adăuga că, în timpul vizitelor, tinerii oaspeţi mi-au adresat multe întrebări, ceea ce dovedeşte că activitatea mea de volutariat le-a fost de folos".
Lângă mine, la masa pe care luam notiţe pentru reportaj s-au aşezat patru băieţi şi o frumoasă domnişoară. „Ce scrieţi?", „Pentru care ziar?", „A! pentru „ Cuvântul Liber"? Faină treabă! Dacă vă rugăm frumos, scrieţi şi despre întâmplarea noastră?" Am acceptat. „Suntem din Târgu-Mureş. Ne-am hotărât să venim la Bogata cu trenul. De vreo cincisprezece ani n-am mai urcat într-un vagon de cale ferată. Casieriţa de la casa de bilete a staţiei CFR Târgu-Mureş ne-a retezat speranţa, anunţându-ne că chiar trenul nostru a fost anulat. Aşa că am plătit un taximetrist să ne aducă aici. Tristă situaţie. Pentru festivalul de la Bogata staţia CFR Târgu Mureş ar fi trebuit să introducă un tren special. Ar fi făcut ceva bani. Asta e, ce să-i faci". Întreb: „Cine îşi asumă răspunderea pentru această relatare?"„Eu, Tiberiu Toader, din Târgu-Mureş şi eu, fata care îl iubeşte pe Bogdan".
La scurt timp, în faţa mea îşi parchează bicicletele doi luduşeni, profesorul Antoniu Berar şi fotograful profesionist Marius Popa. Intervine în discuţia noastră domnul Vancea, cu origini paterne din Şăulia de Câmpie: „Dacă vă rugăm frumos o să scrieţi şi despre prietenii noştri care au venit la Bogata tot cu bicicletele?" „Cu plăcere". „Bună ziua! Eu sunt Codruţ Văcar, cu origini tot din Şăulia. Colegii mei de drumeţie ciclistă se numesc Sorin Popa şi Ciprian Iftimie. Suntem târgumureşeni. Ca să evităm aglomeraţia de pe drumul naţional 15 (E60), am ales un traseu ocolit: Nazna, Berghia, Beliu, Dileul Vechi, Oarba de Mureş, apoi Iernut, Cuci, Bogata de Mureş. La Oarba de Mureş am făcut popas la Monumentul celor 11.000 de eroi români. Am rostit o rugăciune, am aprins o lumânare. I-am omagiat. Ce aproape sunt de noi jertfa lor din toamna anului 1944 şi distracţia noastră din aprilie 2016!!!"
Dommnul Alin Vaida, directorul festivalului de la Bogata: „Gafa rapperului american Snoop Dogg, care a confundat Bogota (capitală a statului sud-american Columbia) cu Bogata de Mureş, din România, precum şi sugestia unui fan jazz român ne-a provocat să mutăm, pentru acest an, festivalul nostru de la Cluj-Napoca la Bogata de Mureş. Noi, tinerii care iubim muzica cu adevărat, suntem uniţi şi serioşi. Estimez că au fost prezenţi între 3.500 şi 4.000 de tineri. Le-am oferit un program bogat, numai muzică de bună calitate. Din iubire pentru mediu, am respectat două reguli ale turistului: nu distrugem nimic, nu lăsăm murdărie după noi. În plus, ne respectăm şi promisiunea făcută şi vom amenaja, în curtea Căminului cultural de aici, un parc şi un spaţiu de joacă. În acest scop vom folosi toate donaţiile băneşti din acest an şi din anul viitor. Sperăm ca şi Snoop Dogg să facă o donaţie, când va veni în România, aşa cum a promis. Colaborarea noastră cu primăria locală va avea drept efect, nu ştiu pentru câţi ani, salvarea comunei Bogata de Mureş de la declin economic.
Să avem sănătate, pace, să iubim muzica. Mulţumesc primăriei, consilierilor locali, locuitorilor comunei Bogata pentru înţelegere, receptivitate, colaborare şi bună primire".
Domnul Barta Laszlo: „În timpul pregătirilor, domnul Alin Vaida a prognozat că vor veni la Bogata în jur de 1.000 de iubitori ai muzicii. Nu am crezut. Astăzi nu mi-am crezut ochilor mei când am văzut că de dimineaţa şi până la înserare au tot coborât în Bogata, venind pe jos sau cu autoturisme, microbuze şi autocare nesfârşite grupuri de tineri. Cred că acum sunt cam de patru ori mai mulţi tineri decât a prognozat domnul Vaida. Celor care au venit sâmbătă le-am pus la dispoziţie un spaţiu de campare. Ne-am pregătit să oferim gratuit cam opt sute de porţii de gulaş, tocăniţă de porc şi porţii de slănină. Pentru aceasta am tăiat în ajun patru porci, crescuţi în gospodăria mea şi a lui Laci Barta. Când am văzut câţi tineri au rămas fără porţii, am adus din cămările de acasă borcane cu carne conservată în untură de porc, jumări şi borcane de murături. S-a făcut coadă şi la pâinea unsă cu untură, garnisită cu ceapă şi felii de castraveţi muraţi. Noi, bogăţenii, ne bucurăm că tinerii au venit într-un număr atât de mare la acest festival. Am văzut că s-au distrat foarte frumos. Sper să aprecieze primirea de care au avut parte. Să ne despărţim cu plăcerea de a ne revedea în fiecare an, atâta cât timpul are răbdare cu noi".
În drumul meu spre casă am trecut pe lângă nesfârşite şiruri de autoturisme. Citind numerele de înmatriculare, am constatat că au venit tineri din judeţul Mureş, cei mai mulţi, din judeţele învecinate, Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Harghita, apoi din judeţe mai îndepărtate, Braşov, Sălaj, Maramureş, Satu Mare, Bihor, Arad, Timiş, Caraş Severin, Galaţi, Iaşi, Botoşani, Suceava, din municipiul Bucureşti, capitala României. Tinerii care au fost la festivalul de la Bogata sunt o altă Românie. Din rândurile lor şi al tinerilor liceeni şi studenţi premiaţi la consursuri internaţionale se vor selecta poate liderii care să slujească România viitoare.
