1. „DESPRE STRÂNGEREA DE AJUTOARE PENTRU CEI SĂRACI, aceasta vă zic: Cel ce seamănă cu zgârcenie, cu zgârcenie va şi secera, iar cel ce seamănă cu dărnicie, cu dărnicie va şi secera. Fiecare să dea cum socoteşte cu inima sa, NU CU PĂRERE DE RĂU, SAU CU SILĂ, căci Dumnezeu iubeşte pe cel care dă cu voie bună. Dumnezeu poate să înmulţească tot harul la voi, ca, având totdeauna toată îndestularea în toate să prisosiţi spre tot lucrul cel bun. Precum este scris: „ÎMPĂRŢIT-A SĂRACILOR; DREPTATEA LUI RĂMÂNE ÎN VEAC" (Epistola II către Corinteni - cap. 9).
***
2. „CERCETAŢI-VĂ PE VOI ÎNŞIVĂ dacă sunteţi în credinţă; încercaţi-vă pe voi înşivă. Sau nu cunoaşteţi voi singuri bine că Iisus Hristos este întru voi? Afară numai dacă nu sinteţi netrebnici. Nădăjduiesc însă că veţi cunoaşte că noi nu suntem netrebnici. Şi NE RUGĂM LUI DUMNEZEU CA SĂ NU SĂVÂRŞIŢI VOI NICI UN RĂU, nu ca să nearătăm noi încercaţi, ci pentru ca voi să faceţi binele, iar noi să fim ca nişte netrebnici. Căci împotriva adevărului n-avem nici o putere; avem pentru adevăr. Mai cerem în rugăciunea noastră: DESĂVÂRŞIREA VOASTRĂ".
***
3. „FRAŢILOR, BUCURAŢI-VĂ! DESĂVÂRŞIŢI-VĂ, MÂNGÂIAŢI-VĂ, FIŢI UNIŢI ÎN CUGET, TRĂIŢI ÎN PACE ŞI DUMNEZEUL DRAGOSTEI ŞI AL PĂCII VA FI CU VOI. ÎMBRĂŢIŞAŢI-VĂ UNII PE ALŢII CU SĂRUTARE SFÂNTĂ. HARUL DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ŞI DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU ŞI ÎMPĂRTĂŞIREA SFÂNTULUI DUH SĂ FIE CU VOI CU TOŢI!" (Epistola II către Corinteni).
EPISTOLA CĂTRE CORINTENI, după tradiţie epistola aparţine Sfântului Apostol Pavel. Limba şi stilul epistolei aparţine lui Pavel. Temele din cuprinsul ei, referitoare la mântuire, credinţă, înviere, unitate şi moarte, aparţin întru totul Sf. Pavel. Epistola a fost scrisă din Efes în timpul celei de a treia călătorii misionare (56-57). Această epistolă a fost adresată „Bisericii lui Dumnezeu din Corint". Acest oraş era în acea perioadă unul din cele mai prospere oraşe din antichitate, însă viaţa morală lăsa de dorit; se trăia în mult lux şi mult desfrâu. Iudeii s-au ridicat împotriva lui Pavel, asemenea unei răscoale, Sf. Pavel fiind salvat de proconsulul cetăţii Galion, fratele filosofului SENECA (2- 66 d.Hr.). Scopul epistolei a fost tocmai înlăturarea dezbinării survenite în popor, lămurirea unor chestiuni morale, de cult, doctrinare, căsătorie, divorţ, feciorie, idolatrie, pentru a întări viaţa morală religioasă. Are în cuprinsul ei 16 capitole, cu o tematică religioasă, socială, morală şi dogmatică. Această epistolă este importantă pentru că în ea avem o icoană fidelă a primei Biserici Creştine.
„1001 CUGETĂRI"
