PERSOANELE PERSECUTATE ETNIC NU MAI SUNT SCUTITE DE LA PLATA IMPOZITELOR ŞI TAXELOR LOCALE!

Distribuie pe:

O simplă omisiune din noul Cod Fiscal (Legea nr. 227/2015), aplicabil de la 1 ianuarie 2016, a lăsat fără scutiri de la plata impozitelor şi taxelor locale o importantă categorie de români trecuţi de 70 de ani, beneficiari ai Legii nr. 189/2000 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice de guvernele instaurate în România, în perioada septembrie 1940 - martie 1945.

Ce s-a schimbat

Domnul Szoverfi Vasile, director adjunct al Direcţiei Economice din cadrul Primăriei Târgu-Mureş, ne-a explicat că, dacă până acum, la art. 284, alin. b, lit. b, din vechiul Cod Fiscal, erau prevăzute clar facilităţile acordate persoanelor fizice, respectiv: „Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, precum şi alte taxe prevăzute la art. 282 şi art. 283 NU se aplică pentru persoanelor fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte legi", în Noul Cod fiscal, la art. 464, sintagma „precum şi alte legi" nu mai apare!

Confuzia cu Decretul-Lege nr. 118/1990

Tot domnul Szoverfi ne-a declarat că, în legislaţia veche, chiar dacă în textul Codului Fiscal persoanele prevăzute în Legea nr. 189/2000 nu erau strict precizate, ele erau menţionate în normele metodologice de aplicare ale vechiului Cod Fiscal, în timp ce noul Cod se referă strict la persoanele prevăzute la art. 1 din Decretul-Lege nr. 118/1990, iar în normele metodologice nu se mai face nicio precizare în acest sens: „Se fac confuzii între Decretul-Lege nr. 118/1990 şi Legea nr. 189/2000. Însă, după adoptarea de către Parlament, în Legea nr. 189/2000 privind aprobarea OG nr. 105 pentru modificarea Decretului-Lege nr. 118, a dispărut orice legătură dintre cele două acte normative".

Prin urmare, Decretul-Lege nr. 118/1990 şi Legea nr. 189/2000 sunt, în prezent, acte normative de sine stătătoare, fără să interacţioneze.

Cine sunt beneficiarii Legii nr. 189/2000

Beneficiari ai Legii nr. 189/2000 sunt cetăţenii români care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 au avut de suferit persecuţii din motive etnice, şi anume: au fost deportaţi în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate; au fost privaţi de libertate în locuri de detenţie sau lagăre de concentrare; au fost refugiaţi, expulzaţi sau strămutaţi în altă localitate; au făcut parte din detaşamentele de muncă forţată; au fost supravieţuitori ai trenului morţii; este soţul sau soţia persoanei asasinate ori executate din motive etnice sau în urma masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, dacă ulterior nu s-a recăsătorit, şi dacă au fost evacuaţi din locuinţa pe care o deţineau.

Beneficiari sunt şi soţul supravieţuitor al titularului şi copiii născuţi în timpul călătoriei spre localitatea de refugiu sau concepuţi înaintea sau în timpul strămutării şi născuţi după strămutarea părinţilor în acea localitate.

Toate celelalte drepturi  au rămas valabile

Doamna Eugenia Neagoe, director executiv al Casei de Pensii Mureş, ne-a precizat că Legea nr. 189/2000 nu a fost modificată şi că niciunul din drepturile prevăzute de aceasta nu a fost tăiat, însă scutirile de impozite şi taxe locale nu se numără printre ele, ci sunt stabilite (sau nu, aşa cum se întâmplă în prezent) de Codul Fiscal.

Pe lângă o indemnizaţie lunară (care, anul trecut, a fost dublată), cei recunoscuţi de Legea nr. 189/2000 beneficiază de mai multe facilităţi, şi anume: asistenţă medicală şi medicamente, în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor; transport urban gratuit cu mijloace de transport în comun aparţinând unităţilor cu capital de stat (autobuz, troleibuz, tramvai, metrou); 6 călătorii dus-întors gratuite, anual, pe calea ferată română, cu clasa I; 6 călătorii dus-întors gratuite, anual, cu mijloacele de transport auto sau, după caz, cu mijloace fluviale de la localitatea de domiciliu la reşedinţa de judeţ, pentru persoanele care nu au posibilitatea să călătorească pe calea ferată; un bilet pe an, gratuit, pentru tratament într-o staţiune balneoclimaterică; scutire de la plata taxelor de abonament pentru radio şi televizor; prioritate la instalarea unui post telefonic, precum şi scutire de plată a taxei de abonament şi acordarea, la cerere, cu titlu gratuit, a unui loc de veci.

În plus, perioada în care persoana persecutată din motive etnice nu s-a putut încadra în muncă, din cauza unei invalidităţi de gradul I sau II survenite ca urmare a persecuţiei, constituie vechime în muncă şi se ia în considerare la stabilirea pensiei şi a celorlalte drepturi ce se acordă în funcţie de vechimea în muncă.

S-au făcut demersuri la Avocatul Poporului şi în Parlament

Anomalia din noul Cod Fiscal a fost sesizată încă din timpul dezbaterilor publice a normelor de aplicare, astfel încât cei interesaţi au încercat să atragă atenţia Avocatului Poporului că, dintre scutirile la impozitele şi taxele locale, sunt „uitaţi" beneficiarii Legii nr. 189/2000.

Senatorul de Mureş Marius Paşcan a fost singurul care a semnalat această problemă de la tribuna Senatului României, în data de 23 februarie 2016, printr-o interpelare adresată Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în care solicita completarea Codului Fiscal printr-un proiect nou de act normativ, astfel încât şi beneficiarii Legii nr. 189/2000 să fie incluşi în scutirea de impozite şi taxe asupra clădirii în care locuiau, a terenului aferent şi asupra unui mijloc de transport.

Răspunsul Ministerului Muncii a fost că interpelarea trebuia adresată Ministerului Finanţelor, adică autoritatea care răspunde de noul Cod Fiscal.

Pe de altă parte, domnul Szoverfi Vasile susţine că deputatul de Mureş Kerekes Karoly, membru în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, l-a contactat telefonic, în timpul unei audienţe acordate unui beneficiar al Legii nr. 189/2000, şi i-a precizat că „Titularii Legii nr. 189/2000 nu beneficiază de înlesnirile prevăzute de noul Cod Fiscal, acest aspect fiind dezbătut şi cu ocazia adoptării noului Cod Fiscal în Camera Deputaţilor", precizând, totodată, că acordarea în continuare a înlesnirii constituie o încălcare a legii.

Ministerul Finanţelor acceptă noile prevederi

Tot domnul Szoverfi Vasile ne-a mărturisit că, în 30 ianuarie 2016, a participat, la Cluj-Napoca, la conferinţa cu tema „Evaluare pentru impozite şi raportare financiară", prezent fiind şi domnul Gheorghe Marinescu, şef-serviciu Impozite şi Taxe Locale - Direcţia Generală de Legislaţie Cod Fiscal şi Reglementări Vamale, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. La întrebarea referitoare la acordarea de înlesniri beneficiarilor Legii nr. 189/2000, oficialul guvernamental a răspuns că aceste persoane, conform noului Cod Fiscal, nu mai beneficiază de înlesniri!

O posibilă explicaţie (nerecunoscută oficial) este aceea că beneficiarilor Legii 189/2000 li s-a dublat, recent, indemnizaţia lunară la 200 - 400 de lei, pentru fiecare an în care s-au aflat în situaţiile prevăzute de lege, astfel încât scutirea de impozite şi taxe locale ar fi excesivă.

Încă nu s-au trimis somaţii de plată

Deocamdată, beneficiarii mureşeni ai Legii nr. 189/2000 nu au primit adrese prin care li se solicită să îşi plătească impozitele şi taxele pe clădiri, teren şi mijloacele de transport, întrucât se speră încă în reglementarea situaţiei create de noul Cod Fiscal, în interesul lor.

În plus, Guvernul a amânat, până la 30 iunie 2016, termenul până la care administraţiile publice locale pot acorda bonificaţii la plata impozitelor, în aşa fel încât acestea să li se poată aplica şi beneficiarilor Legii nr. 189/2000.

Cine acordă, totuşi, scutiri

Prin contactarea de către Direcţia Economică din cadrul Primăriei Târgu-Mureş a mai multor servicii de specialitate din cadrul autorităţilor publice locale din ţară, s-a aflat că doar Primăria Reghin (din cauză că are foarte puţine cazuri) şi Primăria Cluj-Napoca (din speranţa că, prin modificările la normele metodologice de aplicare a noului Cod Fiscal, vor fi reintroduse şi persoanele beneficiare ale Legii nr. 189/2000) au aprobat scutiri de la impozite şi taxe locale beneficiarilor Legii nr. 189/2000.

Celelalte autorităţi publice locale contactate (Alba Iulia, Iaşi, Braşov, Sibiu, Câmpia Turzii, Turda şi Oradea) au declarat că nu acordă astfel de înlesniri.

Încă, se mai speră...

Până în 30 iunie 2016, dată până la care se mai acordă bonificaţiile pentru plata totală a impozitelor şi taxelor locale pentru întregul an, beneficiarii Legii nr. 189/2000 încă mai speră că se va lua o decizie şi în ceea ce îi priveşte, astfel încât să fie incluşi, ca şi până acum, printre cei scutiţi de la plata acestora (alături de beneficiarii Decretului-Lege nr. 118/1990).

Iată că, deşi Primăria Târgu-Mureş ar fi dorit să continue acordarea acestor facilităţii, noul Cod Fiscal nu îi permite (cel puţin, deocamdată)!

Oare, la cât s-a furat şi se fură în această ţară, bugetul statului a rămas să se întremeze pe spatele câtorva zeci de mii de persoane (aproximativ 70.000, la nivel naţional, conform ultimelor statistici), trecute de 70 de ani, de la care nici măcar nu se pot colecta sume consistente?!

În judeţul Mureş, sunt evidenţiaţi 2.354 de persecutaţi etnic (inclusiv urmaşii acestora) şi 1.782 de beneficiari ai Decretului-Lege nr. 118/1990, persecutaţi politic.

Şi, oare, cum rămâne cu drepturile odată câştigate, care nu pot fi retrase?! Vom trăi şi vom vedea.

 

Foto: Domnul Szoverfi Vasile, director adjunct al Direcţiei Economice din cadrul Primăriei Târgu-Mureş

Lasă un comentariu