Istoria modernă şi contemporană a fost cercetată în cadrul ICSU „Gheorghe Şincai" din perspectiva marilor personalităţi, creatoare de istorie. De asemenea, numeroase studii s-au dedicat investigării imaginea românilor în literatura de călătorie engleză, dar şi receptarea culturii britanice în Transilvania, inventariind prezenţa cărţilor scrise de autori englezi în bibliotecile luministe din Transilvania. Cartea s-a procesului de formare a intelectualităţii transilvănene, ca principal agent al transferurilor culturale dinspre Europa Centrală şi de Vest în spaţiul transilvan, facilitând naşterea societăţii moderne, dar şi modul cum istoria românilor s-a reflectat în conştiinţa Europei.
Astfel, în anii care au urmat căderii comunismului, o serie de cercetări de imagologie, începute de Grigore Ploeşteanu în anii '70 şi '80 ai secolului trecut, s-au concretizat într-un adevărat proiect după 1989, rezultat din convingerea că spaţiul de cultură şi civilizaţie românească s-a dezvoltat în strânsă legătură cu procesele de bucurat de aprecieri favorabile din partea specialiştilor, atât pentru inovaţiile aduse la nivel teoretic în ceea ce priveşte imagologia culturală comparată, introducerea unei metodologii, a unui aparat critic şi a unei concepţii noi, în concordanţă cu ultimele tendinţe din Apus, cât şi pentru bogatul material documentar inedit care conturează, din multiple perspective (identitate psiho-somatică, aspect exterior, vestimentaţie, obiceiuri, loisir, religiozitate etc.), imaginea României peste hotare.
Naşterea societăţii moderne la români, din perspectiva construcţiei naţiunii şi a statului român modern, a modernizare ale arealului central şi vest european. Momentele istorice care au marcat crearea naţiunii moderne şi a statului naţional - Iluminismul, Vormärz-ul, Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor, Războiul de Independenţă, Mişcarea memorandistă - au fost investigate din perspectiva metodelor specifice cercetărilor de imagologie. Evaluarea modului de receptare în mediile străine a evenimentelor din spaţiul românesc s-a bazat pe studiul documentelor diplomatice, al presei şi memorialisticii. Au rezultat astfel trei volume de studii cu titlul Românii în conştiinţa Europei (vol. I, în 1994, vol. II, în 2007 şi vol. III, în 2010, ultimele două apărute postum). Volumul al II-lea are ca subiect receptarea operei şi personalităţii lui Dimitrie Cantemir în Europa. Bun cunoscător al izvoarelor istorice, Grigore Ploeşteanu a aprofundat într-o manieră exhaustivă problematica receptării vastei opere a savantului-domnitor în Franţa, Italia, în cultura germană, în Ungaria şi, inclusiv, în Transilvania. De asemenea, istoricul Ploeşteanu i-a dedicat un studiu în volum lui Anton Friedrich Büsching, primul editor al Descrierii Moldovei. Un inventar asupra prezenţei lucrărilor lui Cantemir, în special Descrierea Moldovei şi Istoria Imperiului Otoman în bibliotecile din Europa, inclusiv în biblioteci particulare, întregeşte dimensiunea receptării operei cantemiriene în spaţiul european.
În acelaşi registru tematic se încadrează cercetările colegei Carmen Andraş, reflectate în cartea România şi imaginile ei în literatura de călătorie britanică. Un spaţiu de frontieră culturală, apărută la Editura Dacia, în 2003. Cartea reconstituie modul în care s-a reflectat reprezentat şi subiectul cărţii Confederalismul paşoptist. Între utopie şi realitate, scrisă de Grigore Ploeşteanu în colaborare cu Apostol Stan, în 2001, în care cei doi autori analizează vehicularea ideilor şi proiecţiilor confederaliste la 1848, promovate iniţial în mediile emigraţiei poloneze şi apoi receptate şi de elitele celorlalte naţiuni din Europa Centrală.
Pentru majoritatea istoricilor, modernitatea este similară cu trecerea de la o cultură şi civilizaţie dominată de tradiţia religioasă la una în care predomină valorile secularismului ideologic, laicizarea şi secularizarea, creşterea influenţei tehnicii şi ştiinţei. Asemenea subiecte au reprezentat tematica cercetărilor Mariei Tătar-Dan, în care pune în valoare raportul dintre Biserică şi modernitate, un exerciţiu istoriografic deosebit de eficient pentru identificarea dilemelor românilor în faţa modernităţii, având în vedere rolul bisericii şi al preotului în politica naţională, în raport cu viaţa religioasă şi cotidiană a comunităţii. Sunt deosebit de concludente în acest sens studiile „Modern Society and Every Day Life in Transylvania at the End of the 19th Century", publicat în Studia Universitatis Petru Maior. Series Historia, vol.2/2014, şi „From the Creation of National Identities to the Interethnic Conflict: 1848 in a Transylvanian Town", în Antonello Biagini and Giovanna Motta (ed.), Empires and Nations from the Eighteenth to the Twentieth Century, Cambridge Scholar Publishing, 2014.
(va urma)
