Remember OCTAVIAN GOGA (1881-1938) „Ne cheamă pământul"… în Casa Iancului

Distribuie pe:

Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu" - Filiala Mureş şi Despărţământul Central Judeţean Mureş al ASTREI au dedicat după-amiaza de miercuri, 13 aprilie, „cântării pătimirii noastre", aşa cum a simţit-o şi a exprimat-o în versuri poetul Octavian Goga (1881 - 1938).

Manifestarea, desfăşurată sub genericul „Ne cheamă pământul", la Casa Memorială „Avram Iancu" din Târgu-Mureş, i-a avut ca invitaţi pe scriitorul Lazăr Lădariu, redactor-şef al cotidianului „Cuvântul liber", preşedinte al ASTREI mureşene, şi pe profesorul Alexandru Ciubîcă, de la Colegiul „Al. Papiu Ilarian". Amfitrionul evenimentului, jrs. Ioan Berţa, l-a prezentat participanţilor pe tânărul sculptor dr. Cosmin Hiristea, care a dăruit Filialei Mureş a Societăţii o efigie a lui Avram Iancu, urmând ca această lucrare de artă să se adauge obiectelor şi colecţiilor aflate în patrimoniul Casei Iancului, din Târgu-Mureş. Preşedintele filialei, Ioan Berţa, i-a mulţumit artistului, în numele membrilor organizaţiei pe care o conduce.

În abordarea temei propuse - „Remember Octavian Goga (1881- 1938)" a fost evidenţiat, cu deosebire, conul de umbră şi uitare în care, absolut pe nedrept, a fost abandonat poetul, deşi - remarca prof. Al. Ciubîcă - Goga a fost, în unele privinţe, deschizător de drumuri: elementul politic şi componenta patriotică a liricii sale au constituit noutăţi tematice, marcând, incontestabil, literatura secolului al XX-lea, iar modalităţile de evaluare a problemelor Basarabiei, ca şi întreaga sa publicistică îşi păstrează, şi azi, actualitatea şi acuitatea, „cloaca politică" din timpul său nedeosebindu-se de cea a timpurilor noastre, observa dascălul târgumureşean.

„Nu pot să nu reacţionez când e vorba de credinţa neamului, căci sunt prea mulţi plătiţi sau prea vânduţi cei care lovesc în gândul nostru bun!", a spus, în debutul alocuţiunii sale, preşedintele ASTREI mureşene: scriitorul şi gazetarul Lazăr Lădariu a adus în discuţie „subiectul zilei", celebrul - de acum - videoclip „Despre smerenie" al trupei „Taxi" , „măr al discordiei" ce „împarte România în două tabere" şi pe care „Cărtărescu îl consideră foarte frumos, cu versuri inteligente iar alţii - un atac la Catedrala Mântuirii Neamului, în construcţie la Bucureşti, în conflict de interpretări şi idei".

În contextul actual, marcat de indiferenţă şi dezinteres faţă de cultură, în care limba română, limba latină şi religia se văd ameninţate cu surghiunul din şcoală, este regretabil şi ruşinos că, la 135 de ani de la naşterea „poetului pătimirii noastre", românii îşi amintesc prea puţin de Goga, iar ziarele din Ardeal - cu lăudabila excepţie a „Cuvântului liber" - nu găsesc de cuviinţă să marcheze această aniversare, a subliniat preşedintele ASTREI mureşene. În alocuţiunea rostită, Lazăr Lădariu s-a referit la momente din biografia poetului, care i-au marcat traseul liric şi existenţial, evidenţiind activitatea sa de gazetar, traducător, dramaturg, orator (discursuri susţinute la Academia Română), teme care nu au constituit (sau au constituit prea târziu) obiectul unor exegeze solide, spre a fi deplin analizate şi înţelese de contemporaneitate. Cu atât mai meritorie - a subliniat vorbitorul - este iniţiativa istoricului Mariana Ploeşteanu, de a reedita, în 1997, la Editura „Veritas", volumul „Poezii" al lui Octavian Goga (ediţia 1907), cuprinzând aprecierile critice ale prof. univ. dr. Cornel Moraru, în opinia căruia - cita Lazăr Lădariu - „Goga are intuiţia metafizică a suferinţei umane, condensată în cuvinte şi simboluri de o stranie frumuseţe inefabilă (…). O asemenea poezie tinde să devină o formă de religie şi sfinţenie".

Cartea editată de Mariana Ploeşteanu, în condiţii grafice deosebite, a fost prezentată publicului de către vicepreşedintele Filialei Mureş a Societăţii „Avram Iancu", Marius Moldovan.

Manifestarea a fost însoţită de proiecţii de filme documentare despre viaţa şi activitatea poetului, a cărui voce a putut fi auzită de cei prezenţi, recitând poezia „Oltul", într-o înregistrare „Radio România" din 1928. Intervenţiile doamnelor: muzeograf Viorica Herdean şi dr. Voica Foişoreanu au relevat aspecte inedite din viaţa personală a poetului, în anii petrecuţi, alături de Veturia Goga, la castelul de la Ciucea, aspecte consemnate de presa culturală mureşeană a anilor `70 .

Întâlnirea de la Casa Iancului s-a încheiat cu un moment poetic susţinut de Mircea Dorin Istrate, preşedintele Filialei Mureş a Ligii Scriitorilor Români.

1 comentariu

  1. Adrian Șoimu 20 mai, 2023 at 23:37 Răspunde

    Ciudat faptul că nu se face nici o mențìune în articol despre drapelul partidului național-creștin înființat de Octavian Goga și A.C Cuza în 1935, recte tricolorul românesc cu o zvastică neagră pe centru… Nici un cuvânt de asemenea despre ideea dumisale de a ‘scăpa România de evrei’, idee pentru care a fost invitat la Berlin de guvernul național-socialist s-o expună lui Himmler și Rosenberg, și asta cu mult înainte de luarea ‘deciziei finale’ de către conducătorii celui de-al Treilea Reich. Deși n-a fost la putere decât 44 zile, guvernul condus de Octavian Goga a proclamat deschis și fără sfială că politica guvernului va fi de a scăpa România de evrei. Decretul publicat la 21 ianuarie 1938 a avut drept consecințe pierderea cetățeniei de către un sfert de milion de evrei (care o obținuseră în 1918-1919), o treime din totalul populației evreiești a țării în acel moment.

Lasă un comentariu