O direcție de cercetare distinctă a reprezentat-o, în cadrul Institutului, istoria istoriografiei, domeniu în care cea mai importantă lucrare este cartea Corinei Teodor, Coridoare istoriografice. O incursiune în universul scrisului ecleziastic românesc din Transilvania anilor 1850-1920 (2003). Lucrarea a analizat comparativ scrisul ecleziastic ortodox și greco-catolic, ținând seama, atât de criteriile științifice și metodologice specifice celor două curente din această perioadă, romantismul și pozitivismul, cât și de temele favorite în jurul cărora s-au raliat istoricii români ardeleni și care au generat, nu de puține ori, reprize polemice.
Importante studii au fost dedicate istoriei minorităților naționale, maghiari, germani, evrei și țigani, dar și confesionale, în paradigma ortodocși/greco-catolici. În acest sens s-au evidenția studiile despre modul cum au fost percepute naționalitățile în diferite momente ale istoriei moderne, despre conflicte și confluențe, despre transferuri culturale și bariere culturale, identități reprimate și deznaționalizare. Astfel, istoricul Marian Zăloagă a cercetat construcția hetero-identității romilor, în anul 2015 publicând volumul Romii în cultura săsească în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. În general, în studiile sale a investigat concepte precum rasa, toleranța, emanciparea din robie sau (pan)germanismul, urmărind modul cum asemenea concepte s-au regăsit în discursurile identitare ale romilor, sașilor sau ale românilor.
Anca Șincan reconstituie istoria identităților confesionale din anii regimului comunist, legătura dintre identitatea etnică și religie în România secolului XX. Aceeași perioadă, a regimului comunist, este cercetată din perspectiva identităților naționale în numeroasele studii și volume publicate de istoricul Novák Csaba Zoltán. În schimb, Ionuț Biliuță oferă prin studiile sale o alternativă la studiile clasice despre fenomenul identitar, prin cercetarea ideologiilor secolului al XX-lea, cu precădere despre ideologia dreptei în Europa interbelică, despre religie, politică și teologie în Balcani.
Perspectivele integrării europene au încurajat în cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai" promovarea unor teme legate de dimensiunea internațională a României. Astfel, Simion Costea a dezvoltat, pentru prima dată în istoriografia română, problematica proiectelor de unificare europeană, prin cartea Românii și Proiectul Briand de uniune europeană, Cornel Sigmirean, în colaborare cu Corneliu Cezar Sigmirean, a publicat, în 2010, cartea România și Ungaria în fața Conferinței de Pace de la Paris (1945-1947), iar Maria Costea a publicat Relațiile politico-diplomatice româno-bulgare/Romanian-Bulgarian Politico-Diplomatic Relations (1938-1940), (2010), în care abordează chestiunile litigioase dintre cele două state: minoritatea bulgară din România și cea română din Bulgaria (cu drepturile și revendicările lor privind școlile, bisericile etc.), subiectele financiare, proprietățile, transporturile transfrontaliere, incursiunile comitagiilor bulgari ș.a.
Recuperarea trecutului literar
Așa cum arătam mai sus, în anul 1966, în cadrul Institutului, s-a creat colectivul de Filologie, din anul 1995 fiind cooptat, prin Olosz Katalin, Carmen Andraș și Nicoleta Sălcudean, la elaborarea Dicționarului General al Literaturii Române, sub egida Academiei Române, cu articole dedicate curentelor, scriitorilor și revistelor literare. Astăzi, în cadrul lui își desfășoară activitatea trei cercetători, dintre care doi cu jumătate de normă. Cele mai importante contribuții ale colegilor filologi au avut ca subiect istoria literaturii și criticii literare: a) Nicoleta Sălcudean - a cercetat teme precum poezia contemporană, exil și identitate culturală, avangardă și modernitate, hermeneutică și comparatism, memorialistica de călătorie, cercetări finalizate în cărțile Graffiti 1999), Patria de hârtie. Eseu despre exil (2005), Revizuire și revizionism în literatura postcomunistă (2013) ș.a.; b) Iulian Boldea: explorarea literaturii avangardiste, din perspectiva mutațiilor istoriei culturale, dar și prin prisma metamorfozelor pe care interogația, spiritul frondeur și ironia le-au înregistrat în poezia românească modernă, consolidând o adevărată geografie a anti-literaturii, cu relief destul de complex, din care nu lipsește instinctul revoltei, inadecvarea la norme sau tipare prestabilite, refuzul oricărei forme de alienare sau de conformism; explorarea aspectelor, dimensiunilor și formelor memorialisticii de călătorie, un amestec de subiectivitate și de observație riguroasă, de meditație asupra timpului și de implicare a fibrei etice, de extaz al privirii și de luciditate rece. De la angajarea sa la ICSU „Gheorghe Șincai" a publicat, ca unic autor sau în calitate de coordonator, volumele: De la modernism la postmodernism, Critici români contemporani, Romanian Literary Perspectives and European Confluences, Modernism and Postmodernism in Romanian Poetry. A Brief Outline Comunicare și multiculturalitate, Cornel Moraru - Critică și raționalitate și Elites and the South-East European Culture. Eugeniu Nistor, poet, filosof, a dedicat zeci de studii operei filosofice a lui Lucian Blaga, amintind aici volumul Opera filosofică blagiană. Culegere de studii, selecție, cuvânt înainte și sinopsis bibliographic, apărut în 2015.
(va urma)
