Puţine vorbe, multă tăcere

Distribuie pe:

Un băieţel, al cărui tată era miner la o mină de cărbuni, stătea, într-o seară, la poarta minei. Aştepta cu nerăbdare să-şi vadă tatăl printre muncitori. Un om mai în vârstă l-a întrebat:

- Ce faci aici?

- Îl aştept pe tata.

- Dar nu-l vei recunoaşte printre aceşti mulţi bărbaţi, îmbrăcaţi cu aceeaşi îmbrăcăminte murdară! Aşa că mai bine du-te şi îl aşteaptă acasă!

- Dar tata mă cunoaşte, a răspuns băieţelul.

Aici suntem, Doamne! Aici suntem, la o margine de lume, precum odinioară leproşii la marginea cetăţilor, şi, aşa cum Ţi-ai făcut milă atunci de ei, fie-Ţi milă şi de noi!

Lasă un comentariu