Specialiştii americani în nutriţie de la Universităţii din Chicago, citaţi de descopera.ro, susţin că bulimia nervoasă (un sindrom caracterizat prin repetate pusee de supraalimentare şi o preocupare excesivă privind controlul greutăţii corporale) este indusă de convingerile negative despre sine, conducând pacientul la adoptarea de măsuri extreme, pentru a diminua îngrăşarea din cauza alimentelor ingerate.
„În studiul nostru, am cercetat factorii de risc care predispun la apariţia acestei boli, constatând astfel că cele mai expuse sunt femeile. Acestea (dar şi bărbaţii afectaţi de bulimie) au o stimă de sine scăzută, probleme cu părinţii, sunt perfecţioniste şi depresive, activează în domenii ca baletul, gimnastica sau modeling-ul, prezintă antecedente de abuz fizic sau sexual, au probleme cu dependenţa de droguri sau de alcool, au probleme de relaţionare cu ceilalţi, au părinţi depresivi sau cu probleme de comportament alimentar şi au fost supraponderale în copilărie.
Spre deosebire de anorexici (care au o imagine permanent negativă asupra greutăţii corporale), bulimicii îşi stabilesc o limită superioară maximă admisă pentru greutatea corporală.
Bulimia poate fi de purgare (în cursul episodului de bulimie nervoasă, persoana se angajează regulat în autoprovocarea de vărsături sau în abuzul de laxative, diuretice sau clisme) şi de nonpurgare (persoana utilizează alte comportamente compensatorii inadecvate, cum ar fi postul sau exerciţiile fizice excesive).
Cu un tratament corect, pacientul este recuperabil, chiar dacă există riscul apariţiei unui nou episod bulimic, episod declanşat, de obicei, de un factor cu un puternic impact emoţional.
Ca în toate afecţiunile psihiatrice, suportul familial reprezintă unul din componentele esenţiale ale tratamentului", afirmă oamenii de ştiinţă americani.
