Pe 21 - 22 Aprilie 2016, a avut loc ultimul Atelier pilot, activitate a Proiectului „I4P România - Pregătirea Reţelei Infrastructuri pentru Pace România", un proiect promovat şi implementat de Asociaţia Ecumenică a Bisericilor - AIDRom şi finanţat prin granturile SEE 2009 - 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Proiectul a identificat o varietate de tipologii de conflicte şi a propus modele de analiză de abordare structuratăşi de rezolvare a acestora.
În cadrul ultimului Atelier pilot, autoarea Ghidului de abordare şi rezolvare a conflictelor de natură participativă, Carmen Irina Fiscuci a lucrat cu participanţii la atelier câteva studii de caz interesante şi foarte actuale ca tematică. Am reţinut studiul de caz pe declinul demografic. Rezultatul analizei indică faptul că declinul demografic al populaţiei din România este un potenţial generator de conflicte majore, participanţii fiind de părere că, odată cu diminuarea natalităţii, nu doar locurile de muncă în grădiniţe, programe after-school şi şcoli s-au redus dramatic, dar a intrat în declin şi industria producătoare de medicamente şi de hrană pentru copii, precum şi industria textilăşi de încălţăminte pentru aceştia. Analiza făcută de participanţi în cadrul grupelor de lucru a scos la iveală că dacă nu se iau măsuri urgente pentru o reală creştere demografică, peste 11 ani există risc major de conflicte structurale, întrucât pensiile pentru generaţia născută între 1967 - 1970 nu vor putea fi susţinute de către forţa de muncă din anul 2027 (an în care se vor pensiona femeile născute în 1967).
Un alt studiu de caz care a generat o vie dezbatere a fost legat de tema bigotismelor sociale, politice şi religioase, şi participanţii au identificat faptul că lupta de clasăşi hărţuirea la locul de muncă sunt încă fenomene cu potenţial conflictual ascendent. Mai nou Mobbingul (excluderea şi hărţuirea la locul de muncă) se practică subtil, prin condiţionarea renunţării la obiecţiunea de conştiinţă. Ghidul dedicat conflictelor de natură participativă dă câteva exemple interesante, din care spicuim unul: angajarea unei persoane care are ca valoare religioasă respectarea zilei de sâmbătă, cu condiţia de a lucra sâmbăta; condiţionarea angajării unui medic de renunţarea la obiecţiunea de conştiinţă cu privire la anumite proceduri, sunt doar două forme subtile care invită la auto-excludere de la un loc de muncă.
Mihail Brînzea, conceptorul şi managerul de proiect, ne-a declarat că există forme extrem de subtile de violenţăşi excludere de la democraţia participativă europenă: Conceptul de „Corectitudine Politică" este în fapt un mod subtil de intimidare a oricărei încercări de a exprima opiniile personale sau de grup, o formă de descurajare a Think Tankurilor (Grupurilor de Reflecţie), o barieră artificială pentru orice iniţiativă de advocacy. În acelaşi timp „Corectitudinea Politică" este o formă perversă de a impune o părere sau o restricţie, chiar împotriva unor evidenţe clare, vezi primirea în spaţiul Schengen a migranţilor din 2015 şi ţinerea în afara acestuia a Bulgariei şi României, deşi Bulgaria şi România sunt furnizori stabili de securitate în Europa.
În cadrul proiectului s-au constituit cinci Grupuri de Reflecţie care au efectuat zece activităţi de advocacy, petiţiile fiind expuse public online sub egida I4P România. Reţeaua de specialişti şi de organizaţii care au participat la proiectul derulat pe o perioadă de 14 luni este determinată să continue munca şi să adreseze societăţii şi autorităţilor noi teme de reflecţie şi soluţii viabile pentru prevenirea şi rezolvarea conflictelor.
