„Să eliberăm oraşul!" De cine?

Distribuie pe:

Zilele trecute, în perioada strângerii semnăturilor pentru depunerea candidaturii la Primăria municipiului Târgu-Mureş, m-a şocat sloganul folosit de către candidatul Soos Zoltan, în efortul domniei sale de a se apropia de alegători, şi care în româneşte, scris negru pe alb, cum se spune, suna astfel: „Să eliberăm oraşul!". După cât ne aducem aminte din filele istoriei, actualul oraş reşedinţă de judeţ a fost eliberat de cotropitori la sfârşitul lui septembrie 1944, iar de atunci nu mai avem cunoştinţă de o nouă agresiune în teren. Curiozitatea m-a făcut însă să-i întreb pe cei care strângeau semnături, de cine doreşte domnul candidat unic al UDMR şi al celorlalte formaţiuni politice maghiare să elibereze oraşul? Puşi în încurcătură au cam dat din colţ în colţ, dar în cele din urmă unuia i-a venit geniala idee cu replica: „De corupţi, domnule!" Un subiect, adevărat, interesant, numai că, după câte cunoaştem noi, deocamdată, de corupţi se ocupă DNA. Ştiam că răspunsul este în doi peri şi, continuându-mi drumul, mi-am propus să reflectez serios asupra sloganului în sine, ştiind că el are tâlcul lui, că nu este vorba de o simplă glumă. Aşadar, de cine, oare, doreşte domnul prezumtiv viitor primar să elibereze municipiul Târgu-Mureş?

Punând lucrurile cap la cap, adică politica ultimilor 25 de ani a partidelor maghiare, în frunte cu UDMR, atitudinea extrem de antiromânească a presei maghiare în toată această perioadă, încercarea de atentat de la Târgu Secuiesc, formaţiunile paramilitare tip Jobbik ce mişună prin munţii Harghitei etc., cu cele petrecute cu prilejul celor trei marşuri ale secuilor din 10 martie 2012, 2014 şi 2016, avem răspunsul corect şi foarte dureros în acelaşi timp la întrebare; adică, de români! Păi, nu zicea un participant la marşul secuilor din 10 martie 2012, că românii au motive să se teamă pentru că, citez: „ei dorm în patul altora?" Apoi să nu uităm de lozincile cele mai pline de ură şi mai frecvent scandate de către aceiaşi participanţi la marşul din 2014, menite să jignească şi să incite: „Plecaţi acasă, opincarilor!"; „Ţinutul secuiesc nu e România!"; „Să piară Trianonul!" , cât şi discursurile ameninţătoare ale liderilor maghiari de la mitingul din 2016, îndeosebi cele ale lui Tokes Laszlo şi Biro Zsolt. Cum ţelurile acestor separatişti nu pot fi înfăptuite peste capul românilor, singura soluţie ar fi, în opinia domnului Soos, epurarea lor etnică. Sinceri să fim ne mirăm de îndrăzneala acestui candidat la fotoliul de primar al unui oraş, oricum, cu tentă europeană, dintr-o ţară europeană, care şi-a propus să intre în lupta electorală cu un asemenea slogan segregaţionist. De asemenea, ne mirăm că faptul reprobabil n-a fost încă semnalat Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării de către opoziţie, de societatea civilă, sau de ce această instituţie nu s-a autosesizat, pentru că, după câte ştim, în componenţa ei sunt şi târgumureşeni. De fapt, cine este acest domn? Aflăm că este conducătorul unei instituţii importante româneşti, director al Muzeului Judeţean şi liderul grupului UDMR din Consiliul Local al municipiului Târgu-Mureş, şi acesta ar fi mesajul pe care domina s-a l-a pregătit românilor târgumureşeni, în cazul în care va fi ales primar. Ca discipol al lui Borbely Laszlo et Comp., cândva şi dânsul candidat de primar la Târgu-Mureş, nici nu putea să gândească altfel. Demersul atât de dur şi ameninţător al domnului candidat poate fi şi rod al unei deformaţii profesionale. Ca muzeograf este deprins să privească mai degrabă în istorie, şi dacă obişnuieşte să răscolească prin arhiva oraşului, acolo va găsi o mulţime de dovezi şi documente despre cum înaintaşii domniei sale îi tratau pe români. De altfel, nu era vorba doar de oraşul Târgu-Mureş, ci de oprirea „invaziei" românilor în toate zonele urbane ale Transilvaniei. Răsfoind scrierile fostului primar Emil Dandea „Din cele trecute", de fapt primul primar român al municipiului, găsim un document din codul „Lege sen decreta opidi Szekeli Vasarhelii", care ilustrează cum s-a maghiarizat Târgu-Mureşul. În anul 1759, Consiliul Local al oraşului a adoptat următoarea hotărâre: „Niciun român nu-i este îngăduit să cumpere în oraş pământ cu drept de proprietate, nici să i se distribuie pământ din averea comună a oraşului; nimeni dintre cetăţenii oraşului să nu-i ia apărarea. Cei care vor călca această hotărâre vor fi aspru pedepsiţi"... „Urmaşii românilor care sunt proprietari de case şi fac de multă vreme parte din breasla cizmarilor, nu se vor împărtăşi de pământ din averea comună a oraşului". În documentul „Decizii mai noi pentru întărirea ordinei orăşeneşti" din acelaşi an, 1759, 15 decembrie, se mai spune: „Om din neamul valah să nu poată în niciun caz cumpăra imobil în oraş, nici chiar din pământurile oraşului să nu li se dea valahilor, nici arător, nici fânaţ, nimeni dintre cetăţenii oraşului să nu-i apere pe aceia, să

nu-i ajute în prosperare, nimeni să nu tolereze la casa sa pe trei zile om cunoscut, şi cu atât mai puţin necunoscut care vagabondează şi doreşte să se eschiveze de contribuţia regească, cu atât mai mult să nu-i acorde loc de aşezare, ci să fie dator în a înştiinţa chestorul oraşului. Dacă cineva face altfel în acestea să fie pedepsit necondiţionat la chestura oraşului."

Se apreciază că, în urmă cu 250 de ani, Târgu-Mureş avea circa 4.000-5.000 de locuitori, din care aproape jumătate erau români. Dat fiind faptul că împrejurimile oraşului erau pline de sate româneşti, presiunea asupra Târgu-Mureşului erau mari, iar pentru menţinerea supremaţiei maghiare s-au luat astfel de măsuri.

Iată, stimate domn, candidat la funcţia de primar, cum s-a maghiarizat Târgu-Mureşul, sau cum a devenit el preponderent maghiar, de altfel ca toate oraşele ardelene. Ce părere aveţi? Au procedat corect înaintaşii dv? Bănuim că acelaşi gând vă poartă şi pe dumneavoastră, din moment ce v-aţi propus acelaşi ţel, adică să „eliberaţi oraşul"!

Am fi curioşi să ştim dacă sunteţi şi în asentimentul alegătorilor dumneavoastră, pentru că promovarea unui asemenea „stil" de colaborare, de comuniune între comunităţi ne dă fiori. Pentru astfel de derapaje, copiate din recuzita prăfuită a istoriei, la care mulţi nostalgici iredentişti ar fi dispuşi să se dedea, ne este frică, nouă, românilor, motiv pentru care considerăm că, deocamdată, atâta vreme cât unii gândesc şi doresc să procedeze astfel, este mai bine ca frâiele municipiului să fie păstrate în mâinile celor care au deplină luciditate şi răspundere, şi în aceeaşi măsură, atât pentru destinele şi interesele majoritarilor, cât şi ale minoritarilor, ca parte a unui întreg. Pentru că noi, românii, nu ne putem permite să-i tratăm pe maghiari, în stilul în care domnul Soos şi compania şi-au propus să-i trateze, la o adică, pe români. Cu toate sinuozităţile pe care le-am traversat în această perioadă tulbure, postdecembristă, românii şi maghiarii au reuşit, îndeosebi în perioada „guvernării" Dorin Florea, să treacă peste multe asperităţi şi să găsească calea potrivită pentru o bună convieţuire. Un bun de preţ în deplină concordanţă cu valorile umane, general valabile, europene, pe care, cel ce va accede la fotoliul de primar al municipiului Târgu-Mureş are datoria sfântă, să-l protejeze, să-l dezvolte, nu să-l compromită, cu ambiţii prosteşti. Părerea noastră este că târgumureşenii, români şi maghiari, au de construit împreună şi nu de demolat. Pentru că România nu este doar a unora sau a altora, nici numai a românilor, ci a tuturor celor care locuiesc cu bună credinţă în ea.

Şi dacă cu toţii vom judeca şi vom acţiona astfel, cu siguranţă răsplata nu se va lăsa aşteptată. Generoasa „Grădina Maicii Domnului", care este România, îi aşteaptă pe toţi cu braţele deschise!

Lasă un comentariu