Este un adevăr incontestabil, ştiut de toată lumea, că tezaurul de înţelepciune populară este adânc şi de nepreţuită valoare morală. Poporul român a reuşit să străbată veacurile în ciuda multor obstacole care au fost ridicate de istorie în decursul multimilenarei sale existenţe în acest spaţiu mioritic, acest fapt datorându-se nu numai aleselor virtuţi vitejeşti cu care a fost înzestrat, dar şi păstrării nealterate a obiceiurilor şi tradiţiilor străbune, fie că este vorba despre cele laice sau despre cele religioase.
La Deda, pregătirile pentru întâmpinarea Sfintelor Sărbători de Paşti demarează o dată cu începerea postului. Unii oameni mai evlavioşi ţin post toată perioada, alţii - doar prima şi ultima săptămână din post, precum şi lunea, miercurea şi vinerea, după posibilităţi, din motive ştiute numai de ei, iar alţii deloc. Este modul în care fiecare creştin înţelege să se pregătească pentru întâlnirea cu Mântuitorul, prin ceremonialul spovedaniei şi al primirii cuminecăturii, ceremonial la care participă toţi locuitorii satului, fiecare când poate. Dacă există cetăţeni bolnavi sau bătrâni, care nu se pot deplasa la biserică, acest ceremonial este săvârşit de preotul paroh la domiciliul solicitanţilor. În toată această perioadă oamenii au grijă să fie ordine şi curăţenie în curte, prin casă, să-şi procure haine noi, să fie în familie o atmosferă de calm şi linişte, de bună înţelegere şi credinţă sporită, propice pentru întâmpinarea marii sărbători.
Dar, cea mai bogată în evenimente este „Săptămâna Mare". Acum e rândul gospodinelor pentru a se întrece în pregătirea a tot felul de mâncăruri, specifice acestui praznic creştin. Mai întâi se vopsesc ouăle în roşu - simbolul perpetuării vieţii, apoi se procură şi se taie mielul - simbol al sacrificiului, urmează pregătirea a tot felul de „bunătăţi" preparate din carne de miel (ciorbă, drob, friptură etc.), iar sâmbăta până la amiază se face în cuptor pâinea tradiţională, cozonacul, împletiturile umplute cu urdă, „pasca" şi altele de acest fel, pe care toţi, dar mai ales copiii le aşteaptă cu multă nerăbdare. La miezul nopţii se oficiază slujba de „Înviere", la care participă tot satul, deoarece atunci se distribuie Sfintele Paşti. Acestea au fost făcute din pâinea preparată în cuptor de 7 femei văduve în „Joile Mari" şi apoi au fost sfinţite împreună cu vinul, toate cheltuielile fiind suportate de către una dintre familiile de creştini, care în anul acela s-a angajat să ofere Sfintele Paşti cetăţenilor. Dimineaţa, în ziua de Paşti, copiii umblă pe la casele cetăţenilor vestind învierea Domnului, primind în schimb ouă roşii, împreună cu alte produse alimentare, mai ales prăjituri şi cozonac.
Sărbătoarea Paştilor este petrecută de oameni în familie, cu multă bucurie. Unii merg şi la iarbă verde, unde carnea este pregătită pe grătar şi se bea vin. La începutul mesei se spune „Hristos a înviat!" şi se ciocnesc ouă roşii.
Aducem pe această cale, din partea dedenilor, cele mai bune urări tuturor cititorilor acestui ziar, împreună cu creştinescul „Hristos a înviat!"
