† IRINEU PRIN HARUL LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL ALBA IULIEI

Cinstitului nostru cler, cinului monahal și binecredincioșilor creștini din Eparhia noastră, har și pace de la Dumnezeu, iar de la noi părintească binecuvântare!

Iubiți fii duhovnicești,

Hristos a înviat!

„Iată, a venit la noi praznicul cel dorit și mântuitor, ziua Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, temeiul păcii, pricina împăcării, nimicirea morții, înfrângerea diavolului". Cu aceste cuvinte întâmpina Sfântul Ioan Gură de Aur această mare sărbătoare care revarsă bucurie și luminează cu speranță nezdruncinată sufletele noastre. De aceea, se cuvine să ne veselim astăzi și dimpreună cu Sfântul Apostol Petru să exclamăm: „Binecuvântat să fie Dumnezeu Care, după marea Sa milă, prin Învierea din morți a lui Iisus Hristos, ne-a născut din nou, spre nădejde vie, spre moștenire nestricăcioasă, neîntinată și neveștejită" (I Pt. 1, 3-4).

Învierea lui Hristos este cel mai mare eveniment al tuturor timpurilor, este un izvor de lumină pentru toți, drept pentru care cântăm: „Acum toate s-au umplut de lumină: și cerul, și pământul și cele dedesubt". Fără Înviere n-ar fi existat nici credința creștină, nici Evanghelia, nici sfinții, nici Biserica, nici civilizația creștină, care a creat valori nemuritoare pentru umanitate. Datorită credinței în Înviere, noi putem fi mereu plini de lumină și fermitate, „totdeauna sporind în lucrul Domnului" (I Cor. 15, 58).

Drept-măritori creștini,

Înainte de slujba nocturnă a Învierii, biserica se scufundă treptat în întuneric, simbolizând întunericul mormântului, al disperării, nonsensului și răului. Acesta este parte a întunericului atât dinăuntrul nostru, cât și din jurul nostru. În timp ce noi toți suntem amenințați de acest întuneric, slăvita veste a Învierii ne arată că în întuneric există lumină. În Evanghelia de Paști, citim: „Întru El (n. n. - întru Hristos) era viață și viața era lumina oamenilor; și lumina luminează în întuneric și întunericul nu a cuprins-o" (In. 1, 4-5). Venind în lume, Hristos a înfruntat puterea păcatului și a morții, câștigând biruință. De aceea, Paștile înseamnă pentru noi „ziua luminii și a vieții, a nemuririi și a tot binele", precum afirmă Eusebiu de Cezareea.

Când bate miezul nopții, este aprinsă, în Sfântul Altar, lumânarea pascală care Îl reprezintă pe Iisus Hristos, Lumina lumii. Ușile împărătești se deschid brusc, închipuind deschiderea mormântului lui Hristos. Preotul apare ținând lumina ce Îl simbolizează pe Hristos Cel înviat, și zice: „Veniți de luați lumină!". Credincioșii își aprind lumânările din lumânarea pascală, transmițând lumina celor din jurul lor până când întreaga biserică este inundată de noua Lumină a Învierii. Ieșind din biserică și așezându-ne afară, proclamăm înfrângerea întunericului din miez de noapte și venirea împărăției luminii lui Hristos, care „luminează lumea".

Învăluiți în lumină, noi toți primim, astfel, în Ziua Învierii, darul vieții de la Hristos, precum arată Sfântul Simeon Noul Teolog care zice: „Învăluindu-mă în lumina Ta, dă-mi viață, Hristoase al meu! Căci vederea Ta e viață și înviere. Chiar de mă aflu în boală, în necazuri, întristări, chiar de sunt ținut în lanțuri, în foame și închisoare sau în suferințe cumplite, Hristoase al meu, de-mi strălucește lumina Ta, ea le alungă pe toate, ca pe un întuneric". Acest lucru este posibil, fiindcă, prin Învierea Domnului, întunericul nostru a fost schimbat în lumină, moartea noastră a devenit viață, iar al nostru miez de noapte a devenit zori ai biruinței.

Sărbătoarea Sfintelor Paști este o sărbătoare a luminii și a luminării. De aceea, cântăm cu entuziasm: „Ziua Învierii! Să ne luminăm popoare! Că din moarte la viață și de pe pământ la cer, Hristos-Dumnezeu ne-a trecut pe noi". Fiul lui Dumnezeu S-a făcut Om ca să fie „Lumina cea adevărată Care, venind în lume, luminează pe tot omul" (In. 1, 9). Mântuitorul nostru ne-a oferit lumina cunoașterii lui Dumnezeu, care a risipit întunericul închinării la tot felul de idoli, de zeități moderne care aduc confuzie, idealuri greșite sau himere goale de conținut și de sens. Trăind conform voinței Sale, „nu vom umbla în întuneric, ci vom avea lumina Vieții" (cf. In. 8, 12).

La această sărbătoare a luminii, noi, creștinii, suntem chemați să primim lumină și să fim purtători de lumină. Sfântul Grigorie de Nyssa ne asigură că „apropiindu-ne de lumină, sufletul nostru devine el însuși lumină". Tocmai de aceea, Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă „să lepădăm lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm în armura luminii" (Rom. 13, 12). Creștinii sunt datori să devină lumină a lumii, să aprindă lumina lor înaintea oamenilor (cf. Mt. 5, 14 și 16). În felul acesta, ei pot lumina acest veac atât de flagelat de tenebrele intoleranței, indiferentismului și ignoranței, dovedindu-se martori adevărați ai Învierii.

Iubiți credincioși,

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2016 Anul omagial al educației religioase a tineretului ortodox. „Lumina Evangheliei slavei lui Hristos" (II Cor. 4, 4) este necesară astăzi când, sub influența unor tendințe seculariste agresive, se promovează contestarea educației religioase din școală. În acest sens, este importantă valorificarea perspectivei cuprinzătoare a legăturii dintre Biserică, Familie și Școală în demersul de formare a copiilor și tinerilor noștri. Educația fără religie înseamnă școală fără suflet și neam fără Dumnezeu, fără identitate. Numai păstrând cu credincioșie moștenirea noastră spirituală, noi devenim apți pentru a primi „bunătățile Celui Ce ne-a chemat din întuneric la lumina Sa cea minunată" (I Pt. 2, 9).

În societatea actuală impregnată de imoralitate, păcatul este comis și justificat, neascultarea de Legea lui Dumnezeu este încurajată și propagată, iar puterea diabolică a satanei se întinde din ce în ce mai mult asupra oamenilor și asupra națiunilor. Contra acestui potop de mizerie, corupție și impietate, ne putem proteja urmându-L pe Hristos, „Lumina lumii" (In. 8, 12), Care, prin cuvântul și harul Său, ne ajută să biruim întunericul păcatului, al erorii și al răului. Trăind conform învățăturii evanghelice, se vor coborî asupra noastră raze luminoase de bucurie, de iubire, de pace, de frumusețe și de sfințenie. Fie ca toate acestea să ne învăluie ca un nor luminos, așa încât, oglindindu-L pe Domnul Înviat, „să strălucim ca niște luminători în lume" (cf. Filip. 2, 16).

Al vostru către Hristos-Domnul rugător,

† IRINEU Arhiepiscop al Alba Iuliei

 

Lasă un comentariu