Ehei… Dacă ar fi după „vizionarii" UDMR…

…Atunci România nu ar trebui să mai fie un stat naţional, ci o ţară a regiunilor, cu un regim „multicolor", nu „tricolor." Dar, pentru a nu fi acuzat de subiectivism, să „lucrăm" chiar cu… materialul clientului. Iată-l…

Cu un prilej, la conferinţa „Noi regiuni de dezvoltare pentru România", liderul, pe atunci, al UDMR, Marko Bela, evoca în discursul său - „Regiuni în Europa, regiuni în România" - tocmai ceea ce ştiam demult: că UDMR contestă - acum o face la alţi „parametri" noul lider, Kelemen Hunor - ideea statului naţional unitar şi supralicitează rolul comunităţilor etnice (în cazul nostru, al României, al celei maghiare) în contextul Europei, pe care Uniunea o concepe, în viitor, ca „O Europă a regiunilor" (ca în Evul Mediu n.n.), nu a „Statelor naţionale". La întrebarea retorică: „Spre ce Europă ne îndreptăm; cum va arăta ea din punctul de vedere al coexistenţei diferitelor popoare?", Marko Bela a eludat, cu bună ştiinţă, rolul statelor naţionale, aducând în discuţie aceleaşi exemple „prăfuite" cu care ne-a obişnuit în ultimii 24-25 de ani - Tirolul de Sud, regiunile autonome din Spania, Belgia etc. - pentru a conchide, în răspunsul său, că: „Regula trebuie să fie norma libertăţii regiunilor, principiul subsidiarităţii; că într-o astfel de Europă a intrat România, ca o ţară multicoloră."

În concepţia sa, fiecare stat (deci şi România) trebuie să renunţe la o parte din competenţele sale şi că este foarte important ce competenţe ajung la Bruxelles. În opinia liderului UDMR, una dintre competenţele de bază ale activităţii europarlamentarilor UDMR este tocmai susţinerea, prin toate mijloacele, a noilor regiuni pentru România. E vorba, în accepţia sa, despre o descentralizare, văzută ca trecerea competenţelor de la centru spre comunităţile independente, în care să nu fie vorba despre o singură limbă, o singură cultură, ci de o componentă multicoloră.

În România, „omogenizarea" societăţii a schimbat configuraţia etnică, înainte de '89!

S-a vorbit mult despre dosarele securităţii, dar generaţia actuală ştie prea puţine lucruri despre „omogenizarea culturală, etnică, lingvistică, principiul declarat al comunismului înainte de '89", a spus Marko Bela. Conform acestei politici - sublinia fostul lider al Uniunii - masele de oameni ai muncii erau duse dintr-o parte în alta a ţării, pentru ca apoi „să uite de unde au venit." (Ca şi cum, adăugăm noi, populaţia unei ţări, fie ea şi comunistă, n-ar fi avut dreptul la libera circulaţie pe teritoriul propriei ţări, numai ca să nu schimbe, chipurile, componenţa etnică într-o anume zonă!!!).

În demersul său, Marko Bela a citat şi dintr-un document intern al fostului PCR, din care ar rezulta politica dusă de fostul regim pentru schimbarea configuraţiei etnice a populaţiei din Târgu-Mureş, în favoarea românilor, evident! „Iată, deci, ce a însemnat omogenizarea în această ţară, dar acum situaţia este total diferită. De aceea, trebuie să ne pregătim conceptul nostru despre noile regiuni. De ce? Întrucât actuala împărţire a fost conturată cu un «compas», regiunile tradiţionale fiind disecate de o distribuţie regională aleatorie", a precizat Marko Bela, în concepţia căruia: „a detaşa economicul de tradiţiile culturale este o prostie." El s-a şi întrebat: „ce legătură are Miercurea Ciuc cu Alba Iulia, din punct de vedere economic, dar Vrancea cu Constanţa, ca să facă parte din aceeaşi regiune? Niciuna!", a răspuns liderul UDMR. Drept pentru care, a conchis el, „nu vrem să mai lucrăm, în viitor, pe lucruri prăfuite, pe regiuni din care componentele culturale şi etnice sunt eludate." „Vizionarul" Marko Bela merge însă mai departe: „conform conceptului nostru - mult mai bun şi funcţional - regiunile de dezvoltare ar trebui să se transforme în regiuni administrative, conduse chiar de guverne locale" şi-a încheiat el discursul.

Sigur, Marko Bela a putut propune (şi spune) orice. Mult mai greu este însă când va trebui să se pună de acord cu ceilalţi actori ai scenei politice. Csutak Istvan, expert în politici regionale, în discursul său - „Regiuni noi în România. O posibilă nouă clasificare NUTS II" - spunea, de altfel, printre altele: „Probabil că discuţia despre regiunile de dezvoltare nu va fi una simplă şi lipsită de patimi." Mai ales că şi preşedintele Comisiei Europene a spus răspicat în Parlamentul României: „Reorganizarea regiunilor este o problemă internă care priveşte doar cetăţenii României, sistemul administrativ românesc. Dacă Dumneavoastră doriţi să faceţi o reformă administrativă şi regională care privesc fonduri structurale, este evident că va trebui să discutaţi acest lucru cu instituţiile europene." Tot Csutak spunea: „Schimbarea clasificării NUTS este condiţionată doar de existenţa unui consens de politică internă." Ceea ce denotă că şi unii maghiari, între care, evident, şi Csutak, judecă lucrurile la rece, au capul pe umeri, nu în altă parte…

Kelemen Hunor presează pentru revizuirea Constituţiei

Actualul preşedinte al UDMR, Kelemen Hunor, susţine necesitatea amendării Constituţiei: „Să dăm un răspuns ce fel de republică vrem: parlamentară, semiprezidenţială sau prezidenţială" - a spus el, după care a insistat pe ceea ce „doare" UDMR: „Trebuie luate decizii privind reforma administrativ-teritorială, UDMR susţinând că regiunile care ar urma să fie înfiinţate nu trebuie să afecteze actualele judeţe. Vom insista ca regiunile istorice să facă parte din aceeaşi regiune de dezvoltare", a mai spus Hunor, adăugând: „o doleanţă a UDMR este recunoaşterea limbii maghiare în legea fundamentală."

…De altfel, solicitările UDMR, făcute azi, prin Kelemen Hunor, sunt - faţă de cele de ieri, ale lui Marko Bela - un fel de „Aceeaşi Mărie, cu altă pălărie!". Nici că se putea altfel, câtă vreme Hunor este urmaşul lui Bela, sau cum spunea Tõkés László: „Când îl priveşti pe Kelemen Hunor, îl vezi pe Marko Bela."

P.S. Dar, apropo de Marko Bela. Cândva, la o şedinţă a CRU („miniparlamentul" UDMR) de la Târgu-Mureş, fostul lider al UDMR - unul dintre „strategii" autonomiei - declara că: „Trăim o perioadă de amurg a statelor naţionale; în România mai sunt încă destui naţionalişti, xenofobi care încearcă să împiedice amurgul statului naţional." Numai că, în răstimpul anilor, şi ideile „autonomiştilor" - ca şi epistolele trimise la Bruxelles - au cam ajuns la… lada cu gunoi!

 

Lasă un comentariu