Primăvara revistei culturale „Vatra Veche"

Editată de Asociaţia „Nicolae Băciuţ", revista „Vatra Veche", mereu înnoitoare, prin bogăţia rubricilor, diversitatea temelor, numărul impresionant de colaboratori (unii domiciliaţi în alte spaţii geografice decât România), dovedeşte, prin cele 87 de numere, în cei opt ani de existenţă editorială, că îşi respectă cu asupra de măsură scopul iniţial: de a „descoperi, susţine şi promova valorile cultural-artistice şi profesionale". Poate şi de aceea foarte mulţi cititori se arată entuziasmaţi la lectura acestei reviste, „Vatra veche", de fapt, mereu o revistă care pulsează, prin textele publicate, vigoare şi inteligenţă creatoare. Vorba îndrăgitului epigramist ieşean, Vasile Larco: „E normal ca să se spargă / Gheaţa tare cum e piatra / Şi s-ajungă-n lumea largă / O revistă cum e VATRA!"

În cel mai recent număr al revistei, martie 2016, sumarul este extrem de bogat şi diversificat, impresionând bogata ilustraţie semnată de cunoscutul pictor Peter Kneipp (un bănăţean stabilit în inima Ardealului). Semnează poezie: Adrian Botez, Traian Vasilcău, George Popa, Dumitru Ichim, Veronica Boţan, Daniel Mihu şi Emilia Amariei, iar proză, inedită: Doina Chereches, Dorina Vladi şi alţii. Se confesează: Suzana Fântânariu şi Simona Lazăr. Despre teatru şi film putem lectura texte semnate de: Bogdan Ulmu (cunoscut critic de artă ieşean), Răzvan Ducan şi alţii.

Apreciem eseuri privind exilul românesc (Nicolae Băciuţ), exodul musulman (Dan Dungaciu - Stelian Gomboş) sau despre sclavia în contemporaneitate (Any Hariga). Asemenea, utilă analiza de natură sociologică, abordată de Aurel V. David.

Se cuvine atenţie în textele cu tematică religioasă, autori fiind: preot dr. Gh. Şincan, Nicolae Băciuţ sau Luminiţa Cornea.

Emoţionante sunt elogiile consemnate de Rozalia Truţa, Dumitru Hurubă, cercetătorul şt. dr. Victor Durnea sau scriitorul Marin Iancu despre: George Coşbuc (1866-1918), George Topârceanu (1886-1937), Romulus Cioflec (1882-1955) sau Perpessicius (1891-1971) - cu adevărat un „domn" al nobleţei, căruia îi datorăm munca sisifică de descifrare a manuscriselor eminesciene.

Un spaţiu important se acordă şi scriitorilor români stabiliţi pe alte meleaguri: Matei Vişniec (Franţa), Dumitru Ichim (poet stabilit la Kitchener, Ontavio), George Filip (Montreal).

Conversaţia cu mult îndrăgitul actor Sebastian Papaiani este constructivă, atunci când vorbeşte despre experienţele, succesele şi proiectele proprii, precum şi despre partenerii săi de scenă sau platoul de filmare, reţinând că „Arta înseamnă să minţi… atât de frumos, încât (actorul) să se apropie de realitate".

Merită să consemnăm un remember (actriţa Melania Ursu, 1940-2016), dialogurile (cu publicistul şi istoricul literar Ilie Şandru, Mihaela Aionesei), eseurile (Nicolae Băciuţ, Dorian N. Uritescu, Tanţa Rotărescu etc.), un popas la „Casa Mureşenilor" sau reflecţiile pe diferite teme (Aurel Buzincu, Aurel Codoban, Nicolae Dan Fruntelată sau apreciat critic literar Constantin Cubleşan).

Emoţionante sunt evocările in memoriam: Daniel Drăgan (1935-2016) - cel care a lăsat istoriei literaturii române o bogată operă, reţinând îndemnul său către tinerii creatori de literatură, parafrazând: „Scriitorul (să) rămână, prin scrisul lor, în dialog cu timpul de dincolo de timpul său".

Avem convingerea că numărul cititorilor acestei reviste va spori, pentru ca la numărul „100" să se formuleze o sinteză constructivă.

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, să ne aducă un gând de speranţă, formulat de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Ioan al Banatului către întreaga creştinătate: „Dumnezeu să semene în minţile noastre lumină, ca să nu mai rătăcim în lumea aceasta a păcatului care ne înconjoară de-o parte şi de alta a vieţii noastre".

Să fiţi binecuvântaţi!

Lasă un comentariu