Mureşul se numără printre judeţele în care investitorii străini nu s-au înghesuit să vină cu investiţii importante încât să-i asigure o dezvoltare economică armonioasă. Drept urmare, nivelul de trai se situează sub judeţele vecine precum Clujul, Braşovul, Sibiul şi Alba. Produsul intern brut pe cap de locuitor, anunţat de Comisia Naţională de Prognoză, este evident în acest sens. În 2011, Mureşul avea un PIB de 15,4 miliarde de lei. Ca urmare, în 2015, la acest indicator judeţul avea 6.347 euro/cap de locuitor, sub media regiunii Centru, care este de 7.551 euro. În acelaşi an Braşovul avea 9.906 euro/ cap de locuitor, Sibiul 8.364 euro, Alba 8.021 euro. Sub judeţul Mureş se află doar judeţele Covasna (5.617 euro) şi Harghita (cu 5.212 euro). Mureşul, abia în 2018, va ajunge la un PIB/ locuitor de 7.779 euro, nedepăşind cele trei judeţe aflate în faţă cu o creştere economică de peste 4%.
În privinţa investiţiilor, autorităţile au avut şi au planuri mari, însă acestea au rămas pe hârtie, puţine dintre ele au prins viaţă. În anul 2015, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, a prezentat principalele proiecte de infrastructură în domeniul transporturilor, în perioada 2015-2020, privind proiectele de infrastructură rutieră, feroviară şi aviatică, a căror valoare totală este de 5 miliarde de euro. Printre cele mai importante investiţii sunt Autostrada Câmpia Turzi, Ogra, Târgu-Mureş, centura de ocolire a municipiului Târgu-Mureş, care au primit recent aprobarea de începere, proiecte finanţate cu banii europeni şi de la buget, care vor fi finalizate în anul viitor, pe o lungime de 40 de kilometri.
Totuşi, cele mai mari şi importante investiţii sunt realizate de străini, printre care E.On Gaz şi Azomureş, firme care împreună au peste 6.000 de locuri de muncă. Însă, industria şi agricultura sunt principalele activităţi economice pe care se bazează judeţul Mureş. E.On Energie se află pe primul loc, cu o cifră de afaceri de peste 4,7 miliarde de lei, la care se adaugă E.On Distribuţie şi E.On Servicii Tehnice, cu capital german, ajungându-se la un capital de peste 5,8 miliarde de lei - 1,3 miliarde de euro. După intrarea pe piaţa de energie, din România, în 2005, campania a investit în judeţul Mureş circa 136 de milioane de lei pentru înlocuirea a peste 1260 kilometri de conducte şi branşamente, şi pentru extinderea sistemului cu 63 de kilometri de conducte şi branşamente de gaze naturale. În 2015, cu 9 milioane de lei s-au modernizat circa 60 de kilometri de conducte şi branşamente de gaze naturale, dintre care 17 kilometri în municipiul Sighişoara. În acest an se vor derula investiţii în valoare de 10 milioane de lei, din care se vor înlocui circa 90 de kilometri de conducte şi branşamente de gaze naturale. În 2016, lucrări importante se vor face în municipiul Târgu-Mureş şi Sighişoara, în localităţile Bahnea, Chendu, Cristeşti, Petrilaca şi Filipişul Mic, precizează reprezentanţi ai E.On Gaz.
Conform recensământului realizat în 2011, judeţul Mureş avea o populaţie de 550.846 persoane şi un număr important de salariaţi de 121.900. Numai judeţele Braşov (162.700) şi Sibiu (122.800) depăşesc ca număr de salariaţi judeţul Mureş, ordine care se menţine şi în privinţa ratei şomajului: Mureşul 5,5%, Braşovul 4,1%, iar Sibiul 4,4%, în timp ce în judeţul Alba şomajul e de 7%. Salariul mediu net lunar în Mureş este de 1.643 de lei. În regiunea Centru salariul mediu net este mai mare în judeţele Braşov (1.729 lei) şi Sibiu (1.751 lei).
Cei mai mari angajatori din judeţul nostru sunt firmele care formează compania E.On Gaz, cu 4.300 de angajaţi şi Azomureş SA cu 1.729 de angajaţi; Cesiro SA Sighişoara cu 1.701 angajaţi şi Kastamonu România SA Reghin cu 864 angajaţi, conform datelor existente la Registrul Comerţului.
În concluzie, să sperăm că noii aleşi, la 5 iunie, vor atrage în judeţul Mureş investiţii conform promisiunilor făcute în campania electorală, încât să ajungă din urmă economic şi nivelul de trai din judeţele vecine - Cluj, Braşov, Sibiu şi Alba.
