O „veşnică" întrebare: De ce nu avem autostrăzi?

Distribuie pe:

Conform unui studiu al Companiei de consultanţă A.T. Kearnei - citat de Mediafax - densitatea drumurilor în România este de patru ori mai mică faţă de alte state din Europa de Vest şi Centrală şi de 14 ori mai mică faţă de densitatea din ţările dezvoltate. Şefii de la drumuri şi miniştrii Transporturilor au avut miliarde de lei de la buget şi din fonduri europene şi 25 de ani la dispoziţie să construiască autostrăzi.

Rezultatul? Au făcut abia 400 de kilometri, restul până la 700 fiind construiţi înainte de 1989.

Aşadar, revine vechea întrebare: de ce nu avem autostrăzi? Cauzele sunt multe. Potrivit analiştilor, au fost ani în care nu s-a absorbit nici un euro de la UE şi în care nu s-a turnat nici un kilometru de asfalt. În plus, dacă totuşi s-a construit ceva, s-a dat în folosinţă cu întârziere şi cu „defecte": lipseau parcări, telefoane de urgenţă sau parapeţi şi garduri de siguranţă. Analiştii economici enumeră, apoi, şi alte deficienţe, printre care: lucrări la suprapreţ, deficienţe în concesionare, asfaltul turnat „cu lopata", studii de milioane de euro. Bunăoară, CNADR vrea studii de fezabilitate pentru zece autostrăzi, însumând 975 kilometri, estimând nişte costuri de până la 78 milioane de euro, inclusiv TVA. Numai anul trecut s-a alocat pentru studii aproximativ 53 de milioane de euro. Ceea ce l-a făcut pe fostul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, să declare că: „Nu am absorbit fonduri UE şi ne batem joc de cele care vin." Da, ne cam batem joc, dacă luăm în calcul, printre altele, că, potrivit noului şef al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) - citat de EvZ - Tronsonul III al autostrăzii Orăştie-Sibiu (22,11 km) a fost deschis circulaţiei, cu toate că lucrările nu erau finalizate. Drept care, după zece zile, în zona km 60+660 a apărut o fisură de zece metri. Ea s-a lungit până la mai bine de 50 de metri şi s-a lăţit de o palmă. Dar că, după refacerea porţiunii demolate şi a altor defecţiuni punctuale, circulaţia poate fi redeschisă. Fără comentarii…

Şi mai e o problemă: costurile. Potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei, România plăteşte de trei ori mai mult ca Bulgaria la kilometrul de autostradă construit. Conform sursei citate, nici un proiect de autostradă nu s-a încadrat până acum în standardele de cost stabilite prin lege. S-a dat exemplu tronsonul de autostradă Bucureşti - Moara Vlăsiei, care a avut un cost pe kilometru de 9,4 milioane de euro, în timp ce standardul de cost este de 3,86 milioane de euro. Cea mai scumpă autostradă construită în România a fort tronsonul Câmpia-Turzii - Gilău (51,8 km) pentru care statul român a achitat aproape 4 miliarde de euro! Altfel spus, deşi nu prea avem bani, sau efectuat totuşi lucrări la suprapreţ. Cât despre cazurile de fraudare a banilor, ce să mai vorbim. Potrivit unui raport al Departamentului de Luptă Antifraudă, Nelu Iordache, fostul patron al firmei angajate să toarne asfalt - Romstrade, şi-ar fi cumpărat un avion cu banii europeni primiţi pentru construcţia autostrăzii Arad-Nădlac! Fără comentarii"

Lasă un comentariu