În Sala „Mihai Eminescu" din Sighişoara a avut loc, recent, concursul judeţean de dans cu participarea copiilor de la Clubul Copiilor Sighişoara, Clubul Copiilor Reghin, aflate după ultimele directive, sub coordonarea organizatorică a Palatului Copiilor din Târgu-Mureş. Categoriile de vârstă înscrise în concurs au cuprins copii între 3-6 ani, 11-14 ani şi 15-18 ani, cu participarea şcolilor gimnaziale, în categoria de vârstă 7-10 ani şi 15 -18 ani.
A devenit tradiţie ca Sighişoara să găzduiască etapa concursului judeţean de dans modern, având o anumită notorietate câştigată în timp. Trupele de dans, în prezent, sunt pregătite de profesorul Cornel Câmpian, prin prisma atâtor rezultate meritorii obţinute la nenumăratele concursuri câştigate atât în ţară cât şi peste hotare. După ce prof. Nora Ioanovici, coordonatoarea trupelor de dansatori, şi-a încheiat activitatea, conducerea Clubului Copiilor Sighişoara şi-a pus întrebarea: cine va prelua ştafeta pregătirii copiilor la această disciplină? A fost de bun augur venirea mai tânărului profesor Cornel Câmpian, cel care, cu răbdare, migală, perseverenţă şi sârguinţă, prin cantonamentele pe care le face, contribuie decisiv la pregătirea copiilor. Prin ideile novatoare de prezentare a dansurilor puse în scenă, a punctat din aproape în aproape fiecare izbândă, iar rezultatele la atâtea concursuri au început să apară.
Au participat la concurs un număr foarte mare de copii, iar sarcina juriului calificat a fost destul de dificilă în departajarea acordării diplomelor pentru primii clasaţi. De apreciat munca în cele şapte cercuri de activitate de la Clubul Copiilor Sighişoara, evidenţiind un lucru discordant, acela că, după absolvirea şcolii, tinerilor sighişoreni le sunt frânte aripile spirituale, odată cu desfiinţarea multiplelor activităţi de altădată, aflate sub tutela Casei de Cultură. Prin dezorganizarea acestei instituţii, corul Armonia a fost nevoit să-şi încheie activitatea din cadrul Casei de Cultură, mai apoi Corul Nicolae Bogdan, Ansamblul de dansuri populare „Plaiuri Ardelene" condus de Viorel Răduţ, Teatrul popular, şters, şi el, de pe listă, ca şi dansurile de societate. Activităţile conexe au fost, de asemenea, desfiinţate. Strategic vorbind, a fost primul lucru nefast pe care, „cei interesaţi" l-au făcut, ca apoi să se treacă la vânzarea spaţiului de sub Sala Sander şi, probabil, vinderea întregii aripi, în afară de Sala Sander, refăcută cu fonduri europene într-un stil arhitectonic modern, fără nicio asimilare cu aspectul medieval, specific, al Cetăţii. Ce a fost mai important şi, probabil, ce nu se poate aduce înapoi este Universitatea Populară, prin care foarte mulţi sighişoreni şi-au găsit locuri de muncă, deoarece se făceau cursuri de calificare de scurtă durată. Este demn de apreciat munca profesorilor din cadrul Clubului copiilor, în modelarea caracterului acestora: să iubească arta, să devină totodată creatori de artă, consumatori de artă şi, nu în ultimul rând, să devină performanţi. Potrivit profesorului Mihai Şoneriu, din păcate, Clubul copiilor sighişorean, odată cu noua organigramă ministerială, şi-a pierdut personalitatea juridică, devenind structură a Palatului copiilor din Târgu-Mureş, conducerii clubului revenindu-i rolul de simplu coordonator, în sarcina căruia cade toată administraţia instituţiei. Au dispărut posturile de muncitori auxiliari, nu există femei de serviciu, curăţenia grupurilor sociale, măturatul revenindu-le, ca sarcini extra lucrative şi nenormate, profesorilor. Deşi în cadrul Clubului sunt înscrişi 900 de copii care frecventează regulat cercurile, nu există un muncitor de întreţinere a spaţiilor verzi, a parcului, aleilor pietonale, curte cu cartodrom, toaletarea copacilor, tăiatul ierbii, astfel încât grupul de cadre didactice trebuie să-şi împartă munca de gospodărire, curăţenie şi întreţinere pe întregul spaţiu deţinut de club.
În situaţia dată, se impun măsuri ferme, pentru ca lucrurile să-şi urmeze cursul normal, nu surogate care să ducă la desfiinţări de instituţii.
