O nouă expoziţie la Sighişoara. Arta plastică e un domeniu la care Sighişoara stă bine. Probabil de aceea, în campania lor electorală, candidaţii locali nu au mai catadicsit să şi-l treacă nici în programul de vizitare…
Artiştii plastici Floarea Vultur, Gabriela Alecu, Alexandra Belciug, Mihai Frunză, Olimpia Leah, Gáll Burján Rozália, Lia Lupu, Vasile Mureşan, Marcel Naste şi Sabina Purcariu, reuniţi sub genericul Transilvanyan Contemporary Art Group, sunt prezenţi la Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor, din Sighişoara, cu lucrări de pictură. Grupul este o asociere amicală şi de crez în jurul cunoscutului artist plastic Vasile Mureşan. Discipolii lui Mureşan prezenţi pe simezele galeriei sighişorene sunt, de altfel, membri în diferite asociaţii şi uniuni - Uniunea Artiştilor Plastici din România - filialele Cluj şi Mureş, Asociaţia Artiştilor Plastici Mureş şi Asociaţia Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighişoara, gazda expoziţiei.
Vernisajul a avut loc sâmbătă, 14 mai 2016, în prezenţa unui numeros public.
Potrivit artistului plastic Daniel Romeo Todea, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici Alma Mater Castrum Sex din Sighişoara, iniţiativa acestui proiect aparţine membrilor târgumureşeni ai asociaţiei şi este o primă colaborare în această formulă.
De o deosebită elocvenţă la adresa lucrărilor, cu ochi critic format, exersat, al simbolisticii semnelor plastice, stăpân şi al limbajului vizual plastic, pictorul Vasile Mureşan a capacitat atenţia celor prezenţi la vernisaj printr-un expozeu încântător şi de o profunzime aparte, pe seama semnificaţiei fiecărei lucrări de pe simeze. Traseul expoziţional cuprinde două planuri, unul celest şi altul terestru. Cele două planuri îmbină ontologicul cu teologicul, morala şi credinţa, mistica creştină cu trăirile moderne.
Vorbind la adresa lucrărilor proprii, artista Gabriela Alecu arăta că ele fac trimiteri la contemplare, spre reflecţie, temele sunt marcate de trecerea de la o stare la alta, reprezentări ale ciclului vieţii.
Gáll Burján Rozália expune la acest nivel două lucrări, una plecând de la un citat biblic, Lia Lupu ne surprinde cu „Îngeri de foc", „La izvoarele vieţii" şi „Miracol", trei compoziţii despre păzitorii celeşti, facerea lumii şi primele semne ale creştinismului, lucrările lui Marcel Naste vin cu o forţă interioară pline de aureolată lumină în simbolistica reprezentării „praporilor", Floarea Vultur expune din seria „Îngeri de lumină". Se spune că de fiecare om se ocupă 160 de îngeri, aceştia făcând lumea să meargă, fiind un câmp de energie pentru om. O lucrare de un roşu aprins, semnată de Sabina Purcariu, reprezintă un înger căzut sau însăşi căderea precum aripile frânte ale unui Icar.
La nivelul doi, terestrul, carnalul şi umanul încep să domine, începând cu lucrările pictorului Vasile Mureşan, de o expresivitate aparte. În compoziţiile lui Mureşan avem parte vizual de ideea de urmă impregnată prin chiar conturul de palmă ori talpă, ideea de amprentă.
Cu alte două compoziţii abstracte Floarea Vultur simplifică spaţiul până la pătrat, iar patrulaterele perfecte se repetă în pătrat, Olimpia Leah, prin căutările ei feministe despre feminin, aduce o notă de inedit plastic, o nouă abordare despre feminitate pe o nouă temă, intitulată „parfum de femeie", adică urma pe care femeia a lăsat-o de-a lungul secolelor de istorie. Mihai Frunză are o serie de lucrări ce
aduc aminte de cubism, gama cromatică sumară, bazându-se în principal pe tonuri deschise, întrezărind o atracţie pentru monocromie, pete mari de culoare, nu neapărat exacte în delimitări geometrizate juxtapuse sugerând forme în care regăsim simboluri ale elementelor vieţii, iar Marcel Naste mai prezintă alte două compoziţii în zona expresionismului abstract, încercând să redea percepţia şi contrastul dintre lumi, dintre celest şi teluric, dintre lumină şi întuneric, materie şi spirit.
O expoziţie de-a dreptul interesantă, care va crea cu siguranţă emoţii privitorului, în următoarele două săptămâni.
