Cugetări Filocalice

„Cel ce vrea să înveţe CUNOŞTINŢA DE DUMNEZEU nu trebuie să se folosească numai de auzire. Pentru că altceva este auzirea şi altceva fapta. Căci precum numai din auzire nu poate ajunge meşteşugar, ci caută deprinderea meşteşugului lucrând şi văzând şi multe greşind şi îndreptându-se de cei iscusiţi prin răbdare şi tăierea voilor sale şi după vreme îndelungată, aşa şi cunoştinţa duhovnicească nu se naşte numai din cugetare, ci se dă de Dumnezeu după har celor smeriţi la cuget ".

Filocalia vol. V, pag. 50

Sfântul Petru Damaschin

***

„Monahul (şi creştinul n.a.) trebuie să aibă răbdare în toate cele ce vin asupra lui, pe care vrea Dumnezeu să le îngăduie spre învăţarea, spre cercarea şi spre cunoaşterea slăbiciunilor sale. Să nu se facă îndrăzneţ şi să nu-şi piardă nădejdea, orice rău sau orice bine i s-ar întâmpla. E dator să se ferească de orice vis, de orice vorbă şi de orice lucru fără rost şi să cugete pururea la numele lui Dumnezeu, în toată vremea şi locul şi lucrul, şi să caute să facă voia lui Dumnezeu".

Ibidem pag. 51

***

„FERICŢI CEI SĂRACI CU DUHUL, adică fericit este cineva când e cuprins de FRICA DE DUMNEZEU, având o zdrobire negrăită a sufletului. Domnul a pus această poruncă drept temelie, dându-ne să cunoaştem că fără ea chiar de va petrece cineva în cer, nu va folosi nimic, având mândria prin care diavolul şi Adam şi alţi mulţi au căzut. De aceea, cel ce vrea să păzească prima poruncă, adică frica de Dumnezeu, care este începutul înţelepciunii, e dator, cum s-ar zice, să cugete cu multă sârguinţă la întâmplările vieţii şi la Dumnezeu".

Ibidem pag. 52

P.S. De la părintele ARSENIE BOCA (Sfântul Nesfinţit al Ardealului) citire: „CEL CE ARE MINTE, SĂ IA AMINTE".

„COMORI FILOCALICE" vol. II

- Despre Dumnezeu -

Lasă un comentariu