Șase pentru Primărie

Un nou ciclu electoral pune la bătaie fotoliile de primar și de consilieri din toate comunele și orașele României. Alegerile locale sunt recunoscute pentru miza lor, motiv pentru care și încrâncenarea electorală este pe măsură. Duritatea acesteia este și mai mare în zonele cu minorități, avându-se în vedere dorința permanentă a acestora de a se impune în fața majorității, alegerile constituind un moment propice, oferind multe oportunități pentru adjudecarea fotoliilor de la conducerea comunităților.

Pentru că Târgu-Mureș este rana care ne doare cel mai mult, nu ne este indiferent acest aspect, nici care dintre cei șase înscriși în cursa electorală va accede la fotoliul de primar. Dat fiind specificul acestei comunități mixte, care, în cele din urmă, și-a ales ca principiu de bază existențial buna conviețuire între români și maghiari, este riscant, ca reprezentanți ai societății civile, să lăsăm lucrurile la îndemâna politicului, indiferent de culoarea acestuia. Ca urmare, datoria noastră este să promovăm în fața cetățeanului pe acei candidați care ar putea oferi comunității noastre două lucruri esențiale, și anume: competență managerială și stabilitate pentru consolidarea valorilor câștigate pe terenul bunei conviețuiri. În rest, nu ne interesează.

Așadar, conform democrației pe care am implementat-o în acești 26 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, pentru ciclul electoral 2016-2020, pentru Primăria municipiului Târgu-Mureș și-au depus candidatura șase cetățeni. Unii afiliați politic la un partid: (Ionela Ciotlăuș - ALDE; Dan Mașca - Partidul Oamenilor Liberi; Nicolae Matei - Partidul Mișcarea Populară; Sergiu Papuc - PSD, iar alți doi „sub acoperire", cum este cazul lui Soos Zoltan care se declară independent, dar susținut de UDMR, PCM și PPMT, adică de toate formațiunile politice ale maghiarimii târgumureșene. Celălalt independent ar fi actualul primar, dr. Dorin Florea, susținut politic de PNL. Așadar, o paletă destul de largă de pretendenți. Bănuim, toți oameni valoroși, numai că, studiind structura acestui lot observăm o gravă polaritate asimetrică. Adică, în vreme ce minoritatea maghiară, cu pondere aproape egală în populația municipiului, dar mult mai participativă la vot decât românii târgumureșeni, are înscris în cursa electorală pentru Primărie un singur candidat, românii în „larghețea" lor democratică, au considerat de cuviință să-și trimită în bătălia electorală cinci candidați. Gestul este cât se poate de democratic, dar sinucigaș din punct de vedere electoral, întrucât el conține în sinea lui o gravă eroare pragmatică. Pentru că, se știe bine, confruntarea decurge pe voturi și este suficient ca și cea mai mică câtime din acestea să încline balanța în favoarea unuia sau a altuia. Știți dumneavoastră, stimați viitori alegători, de câte voturi mai avea nevoie candidatul UDMR din anul 2000, Fodor Imre, să câștige alegerile din primul tur? De numai 167! Salvarea noastră a venit tocmai din al doilea tur, care l-a obligat pe acesta să intre din nou în lupta electorală, pe care a pierdut-o apoi la o diferență de 2.723 voturi în favoarea lui Dorin Florea. Din păcate, la alegerile din 5 iunie 2016, de acest scut nu mai beneficiem. Și nu este nevoie să fii un mare matematician ca să observi că, cu fiecare vot risipit din bazinul electoral românesc pe care aceștia și-l adjudecă, scade șansa candidatului român, cel mai bine plasat, actualul primar, Dorin Florea, de a-și recâștiga fotoliul pus în joc. Aceasta, tocmai din cauza unor astfel de „scurgeri" de voturi, care nu vor aduce niciun beneficiu partidelor pe care le reprezintă (în cazul unui eșec la Primăria Târgu-Mureș îi va costa enorm la alegerile din toamnă), dar vor contribui decisiv la instalarea candidatului Soos Zoltan. Să fim bine înțeleși. Noi nu-l repudiem pe acesta, pentru simplul fapt că este maghiar, ci pentru că se face purtătorul unor mesaje extrem de periculoase pentru destinul municipiului Târgu-Mureș, și mai ales pentru cetățenii români ai acestei urbe. Să începi campania electorală cu sloganul „să eliberăm orașul", gândul te duce la ceea ce-i mai rău din partea celui aflat în asentimentul celor care de mai bine de un sfert de veac n-au făcut altceva decât să propage răul, separatismul și să inflameze relațiile de bună conviețuire între români și maghiar. Adică, ce putem să ne închipuim noi, altceva prin acest demers, decât intenția domniei sale de a-i scoate pe românii târgumureșeni afară din urbe, de guler, așa cum au făcut înaintașii dânsului, cu secole în urmă și de-a lungul secolelor?

Judecând lucrurile prin prisma celor 25 de ani care s-au scurs, este dificil să înțelegem cerbicia cu care liderii minorității maghiare și-au propus să intre în luptă pentru cucerirea fotoliului de primar al municipiului Târgu-Mureș. Determinarea lor este de rău augur, pur politică și urmărește destabilizarea acestei zone a țării, avându-se în vedere că și ei au beneficiat la rândul lor în două legislaturi, prin cei doi primari din intervalul 1992-2000, dar care n-au confirmat din punct de vedere gospodăresc. Și, ca să fim mai concreți, amintim că în timpul legislaturii lui Fodor Imre (1996-2000), în municipiul Târgu-Mureș, plin de gropi și de gunoaie, cu câini vagabonzi în haite, au fost demarate următoarele lucrări: asfaltarea străzilor Rodnei și Predeal, al căror carosabil a trebuit reabilitat după un an, zugrăvirea Liceului Bolyai Frakas, a cărui tencuială s-a scorojit mai devreme de un an. De asemenea, s-au făcut lucrări de mântuială la reabilitarea Pieței Teatrului și la Week-end, cu scurgeri de fonduri, iar antologic este faptul că modernizarea grupului sanitar din pasajul Pieței Teatrului a costat, pe vremea aceea, exorbitanta sumă de 800 de milioane de lei. Cam atât. Municipiul Târgu-Mureș și-a schimbat, cu adevărat fața abia din anul 2000, prin accederea la funcția de primar a dr. Dorin Florea, care împreună cu echipa sa, care a inclus și maghiari destoinici, a reușit să dea urbei o cu totul altă înfățișare. Orașul a devenit, treptat, și nu fără eforturi considerabile materiale și umane, mai curat, mai liniștit, mai civilizat, iar lucrul acesta a fost făcut în favoarea tuturor locuitorilor, indiferent de etnia lor, ca parte a unui întreg. În consecință, nu este nevoie de prea multe vorbe. Lucrurile acestea se văd, se simt și ele fac parte din beneficiul vieții noastre. Să ne gândim numai la amploarea lucrărilor de modernizare a instalațiilor, trotuarelor și carosabilului străzilor care au avut loc anul trecut și anul acesta în municipiul Târgu-Mureș. Sunt mărturii de netăgăduit ale unor serioase implicări și preocupări calificate, administrativ - gospodărești, pentru ridicarea standardului de viață și de confort citadin. În acest context, și judecând lucrurile la rece, ce motive am avea,fie ca români, fie ca maghiari cu capul pe umeri, să ne hazardăm în a da „pasărea din mână pe cea de pe gard", indiferent de culoarea penajului ei?

 

 

Lasă un comentariu