La 7/20 iulie 1919, Sinodul Arhiepiscopiei Sibiului a hotărât înfiinţarea unui Consistoriu ortodox român la Cluj, încredinţând conducerea lui consilierului Nicolae Ivan de la Sibiu. La 18 iulie 1921 s-a înfiinţat Episcopia Vadului, Feleacului şi Clujului, cu reşedinţa în Cluj şi cu jurisdicţie peste teritoriile din dreapta Mureşului, care până atunci aparţineau Arhiepiscopiei Sibiului. La 15/28 septembrie 1921, Nicolae Ivan a fost ales, apoi înscăunat episcop, păstorind până la moarte (3 februarie 1936).
Născut la 17 mai 1855 în satul Aciliu din judeţul Sibiu, într-o familie de plugari harnici, viitorul episcop Nicolae Ivan urmează şcoala primară în satul natal şi în Săliştea Sibiului, iar liceul la Sibiu, pe care-l termină în anul 1874. Între anii 1874 şi 1877, urmează cursurile Seminarului „Andreian" din Sibiu, după terminarea cărora promovează examenul de calificaţie preoţească cu calificativul ,,cu distincţie". Este hirotonit în anul 1881 de către Mitropolitul Miron Romanul. Activitatea şi-o începe ca învăţător în Sălişte şi apoi catehet la „şcoalele" din Aiud. Între anii 1890 şi 1892 a fost redactorul Telegrafului Român din Sibiu, iar din anul 1892 devine protopop la Alba Iulia, administrând totodată şi tractul Orăştie, unde, împreună cu alţi fruntaşi ai vieţii culturale româneşti scoate în 1895 Revista Orăştiei. În anul 1897 a fost ales asesor consistorial la Sibiu (consilier arhiepiscopesc - secţia economică), treaptă la care a fost avansat datorită destoiniciei de care a dat dovadă în funcţiile îndeplinite anterior. Ca asesor consistorial, Nicolae Ivan a fost unul din cei mai pricepuţi şi apropiaţi colaboratori ai mitropoliţilor Miron Romanul şi Ioan Meţianu.
La Centrul Arhiepiscopesc din Sibiu el a impulsionat o activitate rodnică, prin care s-a ajuns la obţinerea unor mari şi importante realizări de profil economic şi gospodăresc, între care locul principal îl ocupă achiziţionarea şi construirea unor imobile strict necesare pentru consolidarea Centrului Mitropolitan din Sibiu. Tot la Sibiu, în perioada asesoratului său Nicolae Ivan a desfăşurat o activitate perseverentă în vederea reînfiinţării episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Şi astfel, la 8 mai 1921, prin legea nr. 3235 - publicată în Monitorul Oficial din 18 iulie 1921, vechea ctitorie episcopală de la Vad, a lui Ştefan Vodă cel Mare şi Sfânt, renaşte prin înfiinţarea episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. La 28 septembrie 1921, asesorul Nicolae Ivan, devenit între timp arhimandrit, este ales episcop de către Sinodul întrunit la Cluj sub prezidenţia mitropolitului Dr. Nicolae Bălan. În noua funcţie este confirmat de Ministerul Cultelor prin Decretul nr. 4158 din 22 octombrie 1921. La 21 noiembrie a fost hirotonit întru arhiereu în Catedrala mitropolitană din Sibiu, iar la 6 decembrie 1921 a fost înscăunat episcop în Cluj, la cârma reînfiinţatei episcopii.
În 1934, episcopul Nicolae Ivan spunea: „printre preocupările de căpetenie şi mai arzătoare, am considerat de la început: zidirea Catedralei şi înfiinţarea Academiei Teologice. Astfel gândind, am pus la contribuţie tot sufletul şi toată energia mea ca să le pot duce la bun sfârşit. Am considerat mai ales Şcoala Teologică pentru viaţa eparhiei ca inima dintr-un corp, fără de care nu se poate trăi". Credincios programului său, episcopul Nicolae Ivan s-a făcut „tuturor toate" pentru ca, la 1 octombrie 1924, Academia Teologică să-şi deschidă cu toţi anii de studii, în mod festiv, cursurile. Cea mai importantă operă la realizarea căreia a pus „tot sufletul şi toată energia sa", a fost monumentala Catedrală ortodoxă din Cluj, adevărată perlă arhitecturală, a cărei construire a durat 12 ani de străduinţe asidue. Catedrala, acest strălucit lăcaş de închinare creştinească, a fost târnosită în ziua de 5 noiembrie 1933, în cadrul unor solemnităţi la care au participat forurile superioare bisericeşti şi de stat. Deoarece, reşedinţa episcopală, birourile consiliului eparhial şi Academia Teologică erau adăpostite în imobile necorespunzătoare, episcopul Nicolae Ivan a achiziţionat şi amenajat imobilul de lângă Catedrală, în care s-a instalat întreaga administraţie a eparhiei şi Academia Teologică. Pentru trebuinţele sufleteşti ale credincioşilor din perimetrul gării, a dat directivele necesare pentru construirea unei biserici în acea zonă, iar pentru credincioşii din Ţara Lăpuşului, a sprijinit înfiinţarea mănăstirii „Sf. Ana" din Rohia, judeţul Maramureş. Pentru răspândirea cuvântului scris, în masa credincioşilor, episcopul Nicolae Ivan a dotat episcopia cu o tipografie, unde s-au tipărit cărţi cu cuprins religios-moral şi patriotic. Pentru meritele sale deosebite a fost onorat cu multe distincţii, între care cea mai importantă fiind alegerea sa ca membru de onoare al Academiei Române. De asemenea menţionăm faptul că a pus bazele foii eparhiale <<Renaşterea>> (1923). Prin testament a rânduit ca din bunurile sale personale să se constituie o fundaţie pentru acordarea de burse studenţilor români dornici să-şi completeze studiile în ţară sau peste hotare. Întreaga agoniseală a vieţii a lăsat-o Episcopiei. Vlădica Nicolae şi-a dat obştescul sfârşit la 3 februarie 1936, fiind îngropat în catedrala episcopală din Cluj. Iată se împlinesc anul acesta 80 de ani de la trecerea în eternitate a acestui vrednic ierarh, motiv potrivit de a-i cinsti vasta personalitate. Episcopul Nicolae Ivan, prin toate realizările sale, a scris o pagină memorabilă în istoria Bisericii Ortodoxe române, în special a celei din Transilvania.
