Și, totuși, pe cine alegem primar?

Distribuie pe:

Avându-se în vedere noul context în care se desfășoară alegerile, fără prea mult tam-tam și alte obiceiuri, nu înseamnă că interesul celor aflați în cursa electorală, cât și al alegătorilor a scăzut. Din contră, în lipsa planului B, adică a celui de al doilea tur de scrutin, dătător de speranțe, atât alegătorii, cât și competitorii au obligația de a se pregăti din toate punctele de vedere pentru că, turul întâi constituie prima și ultima noastră șansă. Suntem siguri că acei candidați care doresc cu ardoare să acceadă la funcțiile râvnite, fie că este vorba de cea de primar sau de consilier local ori județean, se străduiesc să devină cât mai vocali, să se facă cât mai cunoscuți viitorilor alegători. Ceea ce doresc ei acum, mai ales pe la dezbaterile televizate, este să ne convingă, evident prin vorbe, ce „minuni" vor face în cazul în care vor fi aleși pe post, mai ales pe cel de primar. Numai că, cu asemenea „asigurări" la pachet noi ne-am cam fript ani de-a rândul, pentru că viața a demonstrat că majoritatea covârșitoare a promisiunilor făcute în campaniile electorale au rămas vorbe deșarte, uitate definitiv, ca și când nici n-ar fi fost pronunțate vreodată, încă de a doua zi de la instalarea în funcție. Un lucru pe care noi nu-l putem înțelege este: cum în campania electorală candidații au la îndemână soluții miraculoase pentru orice doleanță a cetățeanului, pentru bunul mers al administrației, ca apoi, când este vorba de implementarea lor, proaspătul ales se vede legat de mâini și de picioare, motivând democratic că legea nu-i permite. De aceea este bine ca, ascultându-le vorbele, și simțindu-le pulsul entuziasmului electoral, cum se dau ei de ceasul morții, pentru țărișoara lor, pentru orașul, comuna, comunitatea pe care doresc să o păstorească cu atâta „ardoare", să nu cădem și noi în păcatul naivității. Trebuie văzut dacă oamenii aceștia care vorbesc așa de mult și de convingător au lăsat ceva bun în urma lor, în viața profesională, socială, a comunității, anterioară candidaturii, în afara unei diplome sau a unui post de conducere, câștigat așa cum se obișnuiește pe la noi, adică politic, prin cumetrie sau nepotism.

De aceea, considerăm necesar ca orice candidat înscris pentru o anumită funcție, fie că este vorba de cea de primar, de consilier local sau județean să aibă obligația cetățenească de a-și afișa nu numai averea, ci și cu ce se mândrește, la activ, în domeniile arătate, din care să nu lipsească nici comportamentul civic. Pentru că, un om cu un comportament deviant în familie și societate nu poate deveni peste noapte un stâlp al corectitudinii și moralității, îndată ce îmbracă haina de primar sau consilier. De altfel, viața a demonstrat prin nenumărate exemple ale legislaturilor anterioare, și mai ales în ultimele două, chiar și aici la Târgu-Mureș calitatea tot mai slabă a consilierilor. Din păcate, chiar dintre cei pe care îi vedeți acum la dezbateri sunt prea puțin dispuși să se dăruiască interesului general și interesului urbei, doar în măsura în care interesele acesteia se intersectează cu cele personale. În felul acesta s-au făcut coaliții și s-au creat majorități toxice în consiliu, pentru promovarea unor hotărâri strâmbe, care au prejudiciat nu numai patrimoniul comunității, dar și interesul național.

În consecință, este bine să veghem nu numai la acuratețea primarului, ci și a consilierilor, pentru că un consiliu format din oameni competenți, morali și responsabili de misiunea încredințată dă certitudinea unui act de conducere pe măsură, la nivelul oricărei primării.

În privința alegerii primarului la Târgu-Mureș constatăm că situația este mult mai gravă decât în anul 2000. Pentru că liderii comunității maghiare au decis să promoveze în continuare votul etnic, „soluția românească" de a se merge cu mai mulți candidați este total sortită eșecului. Într-o confruntare directă doar între candidații Soos Zoltan și Dorin Florea, șansa ar fi de partea acestuia din urmă. Actualul primar ar avea și votul multor maghiari, echilibrați și cu scaun la cap, în măsură să aprecieze progresul municipiului în perioada celor patru legislaturi pe toate planurile, inclusiv al implementării multor privilegii. Apreciem, de asemenea, că numărul acestora îl va întrece pe cel al românilor care nu-l vor vota, creându-se, în cele din urmă, o majoritate benefică în favoarea lui Dorin Florea. Toate aceste calcule nu mai au nicio relevanță, din momentul în care partidele românești, în frunte cu PSD, au decis să-și desemneze candidați proprii la Primăria Municipiului Târgu-Mureș. Parafrazându-l pe marele nostru poet și patriot Adrian Păunescu, gestul acesta nu este decât „vânare de vânt". Șansele celor patru competitori din coasta lui Dorin Florea de a accede la fotoliul de primar: Ionela Ciotlăuș, din partea ALDE; Dan Mașca - Partidul Oamenilor Liberi; Nicolae Matei - Partidul Mișcarea Populară și Sergiu Papuc - PSD, sunt cu totul nule. Orice calități ar poseda aceștia și orice bune intenții ar avea, toate acestea se spulberă în fața tăvălugului votului etnic care, din păcate, se practică ca o directivă impusă de liderii maghiari. În consecință, ei n-au cum să-și facă bine lor, nici partidelor care i-au desemnat. În schimb au menirea de a face un rău imens municipiului Târgu-Mureș, stabilității acestuia și țării, prin aportul nemijlocit de a introduce factori de instabilitate în viața comunității, a județului și a țării. Întrebarea pe care ne-o punem este: își dau seama de răspunderea pe care și-o asumă fiecare, răspundere ce stă și pe umerii partidelor și liderilor acestora care i-au trimis în propriul teren pe post de „cârtițe"? Pentru că, din momentul în care aceștia vor intra în competiția electorală, șansele actualului primar, Dorin Florea, vor scădea considerabil. Și pentru că turul doi, în care se mai pot repara unele greșeli, nu mai există, este suficient ca acestuia să-i lipsească un singur vot pentru a pierde competiția, care este și a noastră, a tuturor celor care vrem să trăim într-un oraș, civilizat, liber de orice prejudecăți. Nouă nu de etnia lui Soos Zoltan ne este frică, ci de iredentismul lui și al celorlalți ca el.

Amintim că la alegerile din anul 2000 candidații români, adversari ai lui Dorin Florea, au „ciupit" din bazinul electoral al acestuia, în primul tur, peste 12.000 de voturi. În același timp și concurentul maghiar, Fodor Imre, a fost viciat, de către oponentul său de la Partidului Liber Maghiar, cu 870 de voturi, pe care, dacă le-ar fi avut, ar fi câștigat din primul tur și pentru a doua oră, fotoliul de primar. Amintim că acesta a pierdut turul întâi la o diferență infimă, de numai 167 de voturi, neîntrunind astfel majoritatea cerută de jumătate plus unu din cei prezenți la vot.

Așadar, matematica nu iartă și este mai bine să învățăm din greșelile altora decât dintr-ale noastre. Las la latitudinea dumneavoastră, stimați cititori și alegători, să judecați lucrurile pentru a vedea ce-i de făcut până nu este prea târziu și fără a ajunge în situația de a invoca mintea românului cea de pe urmă. Pe lângă multele pe care le știm, doar cu un singur lucru doresc să atrag atenția. Cum ne-ar sta nouă, târgumureșenilor români, ca la aniversarea a o sută de ani de la Marea Unire să ne prezentăm cu un primar maghiar, și aceasta doar dintr-o prostie, cunoscând contextul și împrejurările în care a avut loc acest unic și epocal eveniment din istoria țării?

Lasă un comentariu