Doar uniți putem învinge!

O precizare absolut necesară se impune, încă de la primele rânduri ale acestui editorial. Prin discuții directe, prin telefoane numeroase, prin vizite la redacție sau întâlniri ocazionale, ca de fiecare dată înainte de alegerea gospodarului nr. 1 al Târgu-Mureșului, cititorii ziarului „Cuvântul liber" m-au întrebat, ce părerea am în legătură cu viitorul primar. Iar răspunsul meu a fost, ca întotdeauna, direct, concis, sincer: „Doresc ca primarul Târgu-Mureșului să fie român!". Bineînțeles, de fiecare dată sprijinindu-l pe cel mai bine situat, cu șanse, dar și cu rezultate concludente, edificatoare, lăsate în urma lui: Dorin Florea! Și, pe cât a fost posibil, știe oricine că m-am ținut de cuvânt, făcându-mi, de fiecare dată, până la capăt, datoria de ziarist, de român, în acest ghem, în labirintul atâtor ambiții deșarte, în vălmășagul vanităților de partid, în hachițele unor lideri locali, ai unor partide românești, care nu-și vedeau, de dincolo de lungul nasului, doar unele interese personale. Personale, dar, în niciun caz, naționale! Am căutat, de fiecare dată, să adun și să unesc românii, aici, la Mureș, unde-i nevoie, mai ales acum mai mult ca oricând, de unitate românească, într-o societate tot mai frământată, tot mai dezbinată din 1990 încoace. Azi, într-o perioadă în care, parcă tot mai convingătoare, mai edificatoare, mai adevărate sunt cuvintele fostului premier britanic Winston Churhill: „În politică nu există sentimente, ci doar interese!". Un mare adevăr postdecembrist, marcând cei 26 de ani de nouă, superficială, falsă democrație, în care au dominat interesele politice de tot felul, cele personale și de partid situându-se pe primul loc prin mocirla acestei originale politici românești, pe care eu am părăsit-o, definitiv, la 24 octombrie 2008, scârbit de tot ce se petrece zilnic, prin această mocirlă postdecembristă. Prea multe trădări, prea multe vânzări, prea multă goană după ciolan și privilegii. Nu și sentiment patriotic! Nu și interes național! Iar politica nu mai este, azi, și o artă a posibilului, ci a maculării și a manipulării în acest noian de ambiții, de dihonie dăunătoare unui întreg neam.

În demersul de față, ca ziarist de 55 de ani cu condeiul în slujba adevărului, autor al celor peste 25.000 de articole, al peste 40 de cărți, ca român, pe baricada interesului național, plec de la o realitate târgumureșeană, ușor de constatat de fiecare dintre noi: maghiarii vor numai și numai primar ungur! Și, dacă s-ar putea, și prefect, și președinte de Consiliu Județean. Asta-i ambiția lor. Ăsta-i visul lor de la 1 Decembrie 1918 încoace. Atunci, prin acea similitudine a unei realități, într-un municipiu cu 54% români, oare de ce n-am dori și noi, românii, egali și cu aceleași drepturi constituționale, ale Statului Român, numai și numai un primar român? Într-un fel, aceste rânduri sunt și o încercare de a deschide ochii alegătorilor români, îndemnându-i să-și dea mâna, să existe chiar o înțelegere, în acea dimensiune a logicului, a necesității, deoarece, în păgubosul război româno-român, numai românii au de pierdut. Ar fi acea soluție logică și lăudabilă, în același timp. Este și dorința, chiar rugămintea românilor târgumureșeni, care mi-au mărturisit acest gând, mai ales în condițiile alegerii primarului într-un singur tur de scrutin, când UDMR, PCM, PPMT pun voturile într-o singură căciulă, iar cele cinci partide românești merg la concurență, pe cele cinci cărări ale dezbinării.

Poate că mulți se vor întreba de ce am acceptat rugămintea unor pensionari, profesori universitari, generali ai Armatei Române, ofițeri, medici, juriști, ingineri, membri ai unor uniuni și organizații, să întreprind acest demers vizând un general interes românesc? Adică, primar român la Târgu-Mureș! O fac, la cei 77 de ani, nefiind membru al vreunui partid, din dorința de a ajuta, de a face bine Asta-i convingerea mea! Din păcate, așa cum s-au petrecut evenimentele în 20 martie 1990, pe români îi unesc doar furtunile și necazurile. Acum, rupându-și unii altora voturile, doar românii pierd. Tocmai de aceea e necesar ca, indiferent ce simpatii politice au românii târgumureșenii, în cabina de vot să nu uite că, aici, la Târgu-Mureș, toți facem parte dintr-un singur partid, cel românesc, aflați pe unica baricadă a interesului național! În această babilonie politică, așa cum mai sus aminteam, târgumureșenii au o singură deviză: „Vrem primar român!". Pentru că rămân de tristă amintire postdecembristă, un Nagy, care, la 1 Decembrie, de Ziua Națională a României, venea cu banderola tricoloră, dar, în bătaie de joc, cu adidașii rupți. Despre comportamentul celuilalt primar, Fodor Imre, adept înfocat al autonomiei teritoriale, pe criterii etnice, a așa-zisului Ținut Secuiesc, să nu mai vorbim! Oare asta vor, după 12 ani, românii târgumureșeni? Oare imprudența și hazardul, în cabina de vot, cu acel parfum balcanic, să se identifice cu o dezamăgire, cu consecințe dezastruoase pentru românii de aici, cu o rezultantă - bumerang? Este nevoie de luciditate! Un eșec va fi usturător pentru cei patru ani care vor urma. Asta să se știe! Asta să nu se uite!

De unde pleacă îngrijorările românilor? De la nerozia, votată în Parlament, a alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin! Ce tâmpenie! Tâmpenie susținută, din păcate, la acea vreme, dar și azi, de PSD, care are calculele lui egoiste, de partid. Consecințele? Conform unor calcule, în peste 55% din comunele județului Mureș, acolo unde ponderea minoritară maghiară este între 18-30%, va fi, sigur, primar maghiar. Prezența minoritară, pentru ei va fi hotărâtoare, absența românească la vot, ruperea voturilor românilor, între cinci-șase candidați - păgubitoare, cu urmări dezastruoase! Deci, atenție! Români târgumureșeni, nu vă lăsați cuprinși în dihonia care ne macină, prin zilnică uzură, în războiul româno-român, sub acel „blestem al dezbinării". Dați-vă acea mână a interesului național, a responsabilității, patriotismului și naționalismului luminat, creator, tradițional ardelenesc. Măcar în ceasul al 12-lea să ne amintim cuvintele acelui lider chinez: „Nu are vreo importanță ce culoare are pisica, important este ca ea să prindă șoareci!". Așadar, nu „indicații de partid", ci interes românesc, aici, la Târgu-Mureș, în ideea unității neamului.

Folosesc acest prilej pentru a face cunoscută dorința majorității românilor mureșeni: candidații români, ai unor partide, care nu au nicio șansă la funcția de primar al Târgu-Mureșului (în această situație este și Reghinul!), să se conducă după necesara rațiune și o cumpănită judecată și să acționeze în consecință. Nici în al 12-lea ceas nu-i prea târziu! Să precumpănească idealul, voința generală a susținerii unui singur candidat: Dorin Florea, cel mai bine situat, cu rezultate meritorii în Târgu-Mureș. Orgoliile trebuie lăsate la o parte, trecând peste dezbinări perdante și dihonii păguboase, inutile. Doar uniți putem învinge, mergând toți, pe un singur candidat la vot. Da, votul este etnic. Un vot etnic, impus, de fapt, din 1990 încoace, de UDMR! Aici, unde, din păcate, sunt clocite idei otrăvite autonomist-teritoriale, cu gândul la ruperea Ardealului, prin idei neorevizioniste, trebuie să înțelegem că doar uniți putem birui. Aici nu-i loc pentru niciun Ținut Secuiesc, pentru vreo Transilvanie autonomă, pentru o altă Regiune Autonomă Maghiară, de tristă amintire, nici pentru o a doua limbă oficială - maghiara - în stat, nici pentru universitate separată la UMF. Vrem ca limba română să fie acasă stăpână, ca nu cumva vreodată harta limbii române să fie mai mică decât cea a României! E nevoie de unire în acțiune! Mă întreb: nu ar fi, oare, o rușine ca să pierdem, acum, după 12 ani, alegerea unui primar român la Târgu-Mureș, unde românii constituie 54%? Ei, maghiarii, disciplinați, ascultători ai ordinelor primite de sus, uneori prin via Budapesta, de la premierul ungar Viktor Orban, merg pe un singur candidat, iar românii, dezbinați ca de obicei, continuă să meargă, iarăși, pe șapte cărări. E de-a dreptul păgubos ca românii târgumureșeni să meargă împărțiți pe criterii de partid, mai ales aici, într-un municipiu cu un statut special, cum este Târgu-Mureșul.

Suntem, apoi, pe deplin îndreptățiți să ne întrebăm: oare ce au făcut, până acum, acei candidați, doar ca să se afle în treabă, pentru Primăria Târgu-Mureș, ce dovezi au lăsat în urma lor? O doamnă, candidată din partea unui partid de buzunar, mereu în postură de Gică-contra, a votat, cu entuziasm chiar, ca Școala Gimnazială nr. 2, din Târgu-Mureș, să poarte numele lui Bernady György, nu a marelui poet Adrian Păunescu, a ridicat mâna, alături de ai ei, și ca „Unirea", liceul cu tradiție românească, să ajungă în mâna Statusului Romano-Catolic, iar străzile Mihai Eminescu și Călărașilor să fie dublate de nume străine, ungurești, chiar de al lui Kossuth Lajos, nomina odiosa! Candidează și ar vrea ca românii s-o voteze și să devină primar al Târgu-Mureșului! Într-o țară cu tocmeli proaste, nu ne-am mai mira că un astfel de primar ar aplauda deviza: „Să eliberăm orașul!", din campania candidatului Soos Zoltan, afișată, mai deunăzi, la gura cortului din Cartierul 1848. Ei se vor stăpânii Târgu-Mureșului. De cine eliberat? Bineînțeles, de sub români! Întrebarea de bun-simț e: pe care să pui ștampila în cabina de vot? Pe cel care merită, pe cel cu rezultate dovedite, Dorin Florea, chiar dacă și el, uneori, a mai greșit. Cel care muncește, se spune, greșește și el! Și, din nou, te întrebi: ceilalți patru ce au făcut? Cu ce se pot lăuda ei?

Există un exemplu, chiar un document că se poate! Înainte de alegerile locale din anul 2004, la Biroul Permanent al PUNR Mureș (Partidul Unității Națiunii Române) de atunci, deși în ședința de la Cluj-Napoca s-a votat ca fiecare capitală de județ să aibă candidat propriu la primării, ca fost deputat, pe atunci vicepreședinte al partidului, m-am opus comenzii de partid, cu riscul de a pleca, a doua zi, prin demisie, susținând că organizația județeană a PUNR Mureș propune și sprijină candidatura dr. Dorin Florea. Prin Hotărârea nr. 255 a Biroului Permanent Central al PUNR, din 17 mai 2003, și prin votul (în unanimitate) al Delegației Permanente de la București (a se vedea „Cuvântul liber" din 3 septembrie 2003), a fost acceptată propunerea subsemnatului de susținere a unui membru PNȚCD, dr. Dorin Florea, de către un PUNR-ist. Atunci și-au dat mâna PUNR, PSD, PNL, PRM, PNȚCD, alte partide, organizații civice românești, și a fost așa cum am dorit: o victorie românească răsunătoare! Primul primar român, ales după 1989: dr. Dorin Florea! Dacă atunci s-a putut, azi de ce nu se mai poate? Poate că mai mult ca oricând, azi, în 2016, românii târgumureșeni ar trebui să urmeze îndemnul istoricului Alexandru Papiu Ilarian: „Fiți patrioți și buni naționaliști!". Toți avem acea datorie sacră față de neamul românesc, și pe această sută de metri, față de rădăcina dăinuirii noastre.

Nădăjduiesc că strădania mea, chemarea la unitate și înțelegere, la logica simplă, din dorința firească de a avea primar român, la Târgu-Mureș, nu va fi considerată o luptă cu morile de vânt! Toți să ne dăm mâna: este o datorie de onoare. Nu cred că vreun candidat român, care ar rupe 2-3% din voturi, va fi mândru că a pus crosa la patina celui cu șanse reale de a fi primar român, ajutând, astfel, UDMR, partidele maghiare. Ar fi un dezastru. O mare dezamăgire. Este mare nevoie de unitate! De solidaritate românească. De logică. De înțelegerea interesului național. Români, vă îndemn să înțelegeți momentul și dați-vă mâna! Numai așa vom învinge!

Lasă un comentariu