Drumul spre Blaj, de la Cernăuți, din 1866, începe, probabil, după mijlocul lui mai. O dată exactă a plecării nu a fost identificată și nici cât a durat acest drum. Se știe doar când a ajuns la Târgu-Mureș (1 iunie) și când a ajuns la Blaj (3 iunie). De aceea ni se pare hazardantă afirmația lui Horea Teculescu, că poetul, „vreo 3 săptămâni, a colindat prin regiunea Murășului…"
Traseul pe care și l-a ales poetul de la Cernăuți la Blaj este nedetectat nici acum cu certitudine. Ce e sigur, e traseul prin Târgu-Mureș-Oșorhei, Diciosânmartin (Târnăveni), Blaj.
Posibilele variante de drum, „pe drumul împărătesc": „Mihai Eminescu pornește direct spre Blaj prin Vatra Dornei, Bistrița, Reghin, Târgu-Mureș, Târnăveni, Mediaș, Blaj (s.n. N.B.), fără a mai trece pe la Ipotești, unde, în acea perioadă era o mare epidemie de holeră"., susține Nicolae Iosub, în articolul Pe urmele lui Mihai Eminescu (XXIII): Mihai Eminescu la Blaj, publicat în revista Luceafărul din 15 februarie 2011. Dar Mediașul, în opinia mea, nu are ce căuta pe acest traseu, presupunând un ocol inutil.
Aceeași sursă mai spune că: „Drumul cel mare împărătesc, drum strategic construit de austrieci în perioada 1786-1808, pe ruta: Snyatin, Cernăuți, Storojineț, Vicov, Marginea, Solca, Gura Humorului, Câmpulung, Vatra Dornei, (187 km!- s.m., N.B.) era un drum militar construit de populația satelor pe care le traversa și era principala cale de comunicație din Bucovina. Pe acest drum va călători și Mihai Eminescu în anul 1866".
Din aceeași sursă mai aflăm că „Drumul său (al lui Eminescu - n.n.) a fost destul de greu, mergând când pe jos, când luat în căruțele unor negustori, mâncând și dormind pe unde putea: ,,Zi de vară pân-în seară am tot mers, spune Eminescu, fără să stau de fel. Soarele era la apus, aerul începea a se răcori, holdele păreau că dorm din freamătul lor lung, de-a lungul drumului de țară oamenii se-ntorceau de la lucrul câmpului, cu coasele de-a spinare, fetele cu oale și donițe în amândouă mâinile, boii trăgeau încet în jug și carul scârțâia… Ascuns în maluri, dormea Murășul, pe el trosnea de căruțe podul de luntri, pe care-l trecui și eu. De departe se vedeau munții mei natali, uriași bătrâni cu frunțile de peatră, spărgând nourii și luminând țepeni, suri și slabi, asupra lor."
Întrebarea e dacă această perspectivă a „munților natali", cu Mureșul în apropiere, e din Reghin sau nu? Aceasta ar confirma varianta aceasta de traseu, care ar urma din Vatra Dornei prin Bistrița, până la Reghin. De la Vatra Dornei până la Toplița sunt 155 de km pe rutele de acum. Traseul exclude însă trecerea prin Bicaz, care însemna un ocol inutil. De la Toplița la Reghin sunt 70 km, iar de aici până la Târgu-Mureș, 30 km.
Până la Vatra Dornei traseul pare a fi cert, dar de acolo putea să o ia prin pasul Tihuța spre Bistrița-Reghin, ori pe o variantă mai scurtă, care l-a adus pe Valea Mureșului. Nici măcar George Călinescu, în monumentala sa lucrare „Viața lui Eminescu", nu ne oferă date concrete: „Ceea ce e aproape sigur e că la un moment dat Eminescu s-a lăsat pe Mureș la vale și a luat-o după cursul său (s.n. N.B.) până la Târgul-Mureșului". Care a fost acel „la un moment dat"? Nici pasajele din Geniu pustiu nu ne pot lămuri pe deplin, în ciuda detaliilor care ar putea duce la localizări geografice.
Dan Toma Dulciu, în articolul Eminescu Peregrinul: Itinerarium humanae vitae, din revista Vacanțe și Călătorii, Nr. 155-157 - Iunie - August 2013, menționează: „Un alt studiu (v. N. Triboiu, Drumurile și popasurile tânărului Eminescu în Transilvania, Editura „Dragoș-Vodă", Cluj-Napoca, 1998, p. 87) acreditează un scenariu documentar privind traseul lui Eminescu spre Blaj: „Probabil că pasiunea pentru opera și personalitatea lui Șincai îl va fi făcut pe pelerinul de numai 16 ani să schimbe itinerariul său spre Blaj, din vara anului 1866, fiindcă el se deplasează de la Gherla spre Țaga (s.n. N.B.), satul unde a locuit Șincai în perioada 1797-1803, ca profesor al copiilor familiei Daniel Vass. Țaga se află pe drumul care leagă orașul Gherla de pe Valea Someșului, de Reghin, de pe Valea Mureșului (s.n. N.B.). Având Țaga ca prim obiectiv al călătoriei sale spre Blaj, ne putem explica lungul ocol pe care l-a făcut până la Deda - Reghin - Târgu-Mureș."
Aici geografia joacă feste cercetătorului, pentru că, dacă ar fi urmat traseul prin Țaga, devine aiuristic un traseu prin Deda!
Și încă o versiune, a unei autorități în materie, redutabilul eminescolog Dimitrie Vatamaniuc: „Întreprinde în aprilie-octombrie prima călătorie în Transilvania, pe urmele străbunilor săi. Îl însoțeste pe Ioan Neamțu din Feldru, elev la Școala reală greco-ortodoxă din Cernăuți. Intră în Transilvania prin pasul Tihuța, coboară pe Valea Someșului și ajunge la Dej, de unde îi scrie lui Iosif Vulcan că se află în drum spre Blaj (s.n. N.B.). La sfârșitul lui mai ajunge la Târgu-Mureș, îi cunoaște pe Ioan Cotta și Teodor Cojocaru, studenți la teologie, și călătoresc împreuna până la Blaj (...) Avem în această privință numai mărturii orale, nu și documente" (s.n. N.B.), (Dimitrie Vatamaniuc, în „Viața lui Mihai Eminescu". www.mihaieminescu.ro/bio3-4.htm).
Sigur, dacă ar exista scrisoarea lui Eminescu către Iosif Vulcan, expediată din Dej, lucrurile s-ar mai lămuri, altfel.....
