„ROMÂNIA - SOCIETATE CU ÎNCREDERE LIMITATĂ"

Potrivit unui comunicat al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), denumit sugestiv „România - Societate cu Încredere Limitată", românii au cea mai mare încredere în familia apropiată și cea mai mare neîncredere în oamenii politici.

Cea mai mare încredere, în familie

Familia apropiată compune cercul gravitațional al încrederii românilor, în familie, în general, având încredere 91% dintre români. Mai multă încredere în familie manifestă bărbații (92,6%), tinerii între 18-35 de ani (93,9%), persoanele cu studii superioare (94,1%). Soțul sau soția (76%), frații (67%), și copiii (73%) sunt mai de încredere decât părinții (58%). În soț sau soție, logodnic sau logodnică au încredere 76% dintre cei chestionați, mai mare încredere având bărbații (82,2%), persoanele între 36 și 50 de ani (85,6%) și respondenții cu studii superioare (80,7%).

În copii au încredere 73% dintre participanții la studiu, o mai mare cotă de încredere manifestându-se în rândul femeilor (79,3%), a persoanelor între 36 și 50 de ani (83,3%) și a vârstnicilor (83,6%). Prietenii (39%), vecinii (31%) și persoanele din arealul profesional (șefii - 25%, colegii de serviciu - 21%) sunt din ce în ce mai îndepărtați pe scala încrederii.

Parlamentarii, pe ultimul loc

Pompierii își mențin supremația în topul profesiilor în care românii au cea mai mare încredere (90%), în timp ce parlamentarii se situează pe ultimul loc (4%). Pompierii sunt urmați de învățători (77%), muncitori (76%), chirurgi (74%) și sportivi (74%). Jurnaliștii (54%) și preoții (51%) sunt creditați cu încredere ridicată de jumătate dintre respondenți, în timp ce cele mai scăzute cote de încredere (sub 20%) sunt acordate profesiilor din zona publică - prefecți, consilieri locali, consilieri județeni, miniștri, politicieni, parlamentari.

Patru din 10 români spun că au avut și au încredere în România, iar un procent similar declară că, deși au avut încredere în România, țara i-a dezamăgit. 13% susțin că încep să își recapete încrederea în România, cei mai mulți dintre ei fiind bărbații și tinerii între 18 și 35 de ani.

Corupția este insuportabilă

Factorii care generează neîncrederea în stat sunt nivelul ridicat al corupției, existența privilegiilor pentru anumite categorii de cetățeni și lipsa asigurării competiției corecte din partea statului.

Aproape 9 din 10 români cred că în țara noastră corupția este insuportabilă. Trei sferturi dintre cei chestionați apreciază că bogații din România nu s-au îmbogățit prin metode cinstite și același procent consideră că există prea multe categorii privilegiate de salariați sau pensionari. Șapte din 10 respondenți sunt în acord cu ideea că românii sunt vinovați pentru ceea ce se întâmplă în România, în timp ce 65% susțin că doar politicenii sunt vinovați și mai puțin de o treime dintre ei crede că justiția face dreptate cu adevărat. Patru din 10 români s-au gândit să protesteze împotriva conducerii statului, însă doar o treime dintre ei au și acționat, cei mai mulți fiind bărbații, tinerii și maturii până în 50 de ani, cei cu studii superioare și cei din mediul urban.

Față de UE, mai multe obligații decât beneficii

România are mai multe obligații decât beneficii față de Uniunea Europeană (UE), consideră 54% dintre cei chestionați, iar 25% cred că beneficiile sunt mai numeroase decât obligațiile. România este privită bine și foarte bine în UE, cred 41% dintre respondenți, iar 45% cred că este privită prost și foarte prost. Printre avantajele personale oferite de UE, românii au indicat libertatea de a călători, studia și lucra oriunde în UE (66%), pacea (39%), moneda euro și diversitatea culturală și democrația, iar printre dezavantaje - control insuficient la frontiere, șomaj, risipă de bani, birocrație, mai multe infracțiuni și pierderea identității culturale.

 

Lasă un comentariu