De 26 de ani „bolile" din sistemul sanitar s-au înmulțit continuu, devenind cronice. Deocamdată nici un guvern sau ministru în domeniu nu au găsit leacul de a-l vindeca de „cancerul" care-l macină, mai ales cu concursul interesat al politicului.
Ce folos că, în ultimii șase ani, la Ministerul Sănătății s-au schimbat 10 miniștri, iar problemele din sistem s-au agravat, s-au descoperit afaceri de corupție care au inflamat și mai puternic opinia publică după „Colectiv". Este vorba de scandalul dezinfectanților, de caracatița din firma Hexi Pharma care a contaminat întreg sistemul sanitar prin livrarea unor produse contrafăcute (diluate) ce au îmbolnăvit și omorât pacienți internați în spitale. Patronul firmei cu pricina, Dan Condrea, s-a „sinucis" sau a fost ajutat să dispară într-un tragic accident de mașină, care a inflamat la maximum opinia publică, ca urmare a bâlbelor oficialităților statului prin comunica-tele ambigue referitoare la moartea patronului Hexi Pharma, Dan Condrea, încurcând și mai mult ancheta din cel mai mare caz de corupție din sănătate.
E greu de crezut că noul ministru numit la Sănătate, în nici șase luni, va putea întreprinde măsuri care să stopeze, cât de cât, din numeroasele probleme care sufocă sistemul sanitar, neavând niciun sprijin din partea partidelor politice parlamentare, care pun în spatele ministrului-tehnocrat toate relele ce au cuprins, de sus până jos, rețeaua de sănătate publică cu sprijinul interesat al politicului, timp de 26 de ani.
„Degeaba dăm jos un ministru la fiecare două-trei luni dacă acei directori de direcții de sănătate publică sau manageri de spitale puși în funcție de consilierii județeni nu se schimbă. Anul acesta e unul pierdut pentru noi (e vorba de pacienți), vom avea patru miniștri la Sănătate, iar problemele noastre sunt nerezolvate", declara Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cardiace. Un alt reprezentant al pacienților susține: „Atâta vreme cât în funcții rămân vechii consilieri și funcționari din minister, schimbări reale nu au cum să se producă".
„E vorba și de politica de prețuri realistă, pentru că aceasta a dus la dispariția multor medicamente strict necesare din piața românească, problemă care poate fi rezolvată de noul ministru. Se pot face norme la pachetul minim de sănătate și se văd câte servicii au primit cei care nu își plătesc asigurările, astfel încât statul să-și asume acele servicii, nu ceilalți contribuabili", susține un medic de la Spitalul Universitar din București.
De ce tratament are nevoie sistemul de sănătate publică pentru a ieși din starea de degradare? În opinia specialiștilor, în primul rând, ar fi necesar să se intervină în tehnologie, în stabilitatea personalului, sau aplicarea unei legi a parteneriatului public-privat. Aceste idei sunt susținute și de Mihai Dărăban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, care precizează că: „Mai avem un drum lung de parcurs până la un sistem medical modern și eficient. Pe lângă faptul că spitalele au deficit de aparatură și de personal, salariile nu sunt nici pe departe pe măsura efortului depus. Cred că în sistemul de sănătate ar putea funcționa foarte bine o lege a parteneriatului public-privat."
Toată lumea este de acord că „Sănătatea, unul dintre cei mai importanți piloni pe care se dezvoltă o țară, este un sector în care s-a investit ceea ce se reflectă în imaginea unui sistem în care spitalele sunt deteriorate și duc lipsă de resurse, pacienții nu au acces normal la tratamente și servicii medicale". Ce e de făcut? Acordarea de investiții mai consistente, mai ales prin atragerea și folosirea fondurilor acordate de Uniunea Europeană. Despre marile probleme existente în atragerea acestor bani, Corina Crețu, comisarul european pentru politici regionale, a tras un serios semnal de alarmă: „România are alocați, în perioada 2014-2020, 500 de milioane de euro pentru educație și sănătate, în care intră și fondurile pentru trei spitale regionale, câte 50 de milioane de euro pentru fiecare în parte, însă, spune ea, nu există încă un amplasament pentru aceste noi unități medicale".
Ea mai arată că: „Suntem la începutul perioadei de programare, avem șapte ani în față, ideal ar fi să începem cât mai curând, pentru că necesitățile pentru sănătate sunt foarte mari pentru România. Timp este, dar, dacă pierdem 2016, repetăm același scenariu al perioadei precedente, când s-au acumulat foarte multe întârzieri la începutul perioadei de programare."
E cazul ca autoritățile, Parlamentul să se trezească din amorțeala în care se află de ani de zile ca și în prezent, să urgenteze formalitățile de obținere și utilizarea fondurilor acordate de UE, fonduri care, în bună parte, s-au pierdut din cauza încetinelii și a indiferenței în care se complac cei plătiți cu salarii mari, „uitând" să-și facă treaba. De asemenea, trebuie ca Executivul și Parlamentul, organele de resort să înăsprească și mai mult legislația în vigoare împotriva celor corupți, care dijmuiesc banii și așa puțini, alocați sănătății, exemplul cel mai recent, patronii firmei Hexi Pharma. Dacă lucrurile vor continua să meargă ca până acum, sunt slabe speranțe ca sistemul sanitar de stat să se vindece de bolile care l-au cuprins, încât spitalele să poată oferi pacienților servicii de calitate și la timp. „Să nu mai vedem saloane supraaglomerate, spitale care nu au resurse de a face investigații de rutină sau care, și mai rău, sunt adevărate focare de infecție", susține un om de afaceri.
P.S. Problemele din sistemul de sănătate publică din țara noastră sunt menționate și în studiul Eurostat.
„Potrivit Eurostat, în România anului 2013, aproximativ 55.000 de oameni, cu vârste de până la 75 de ani, au murit pentru că nu au primit tratament adecvat și în timp util. Aproape jumătate dintre aceste decese puteau fi evitate. De asemenea, peste 57.000 de infecții nosocomiale au avut loc în spitalele din România în ultimii cinci ani.
Dacă privim coada clasamentului, alături de noi în această situație îngrijorătoare se află Letonia, Lituania și Slovacia. În schimb, în Franța, Danemarca, Belgia și Olanda, majoritatea pacienților supraviețuiesc unei boli grave. Media europeană este de 33,7%.
La nivelul Uniunii Europene, cele mai frecvente cauze de deces prematur în rândul celor de până la 75 de ani au fost: atac de cord, accident vascular cerebral, cancer colo-rectal sau la sân."
Decesele din document sunt considerate premature „în condițiile în care ar fi putut fi evitate în lumina tehnologiei și științei medicale actuale", menționează Oficiul European de Statistică."
„Ministerul Sănătății a făcut publice cifrele în urma interpelărilor adresate de doi parlamentari. Cele mai mari probleme sunt în secțiile de terapie intensivă, chirurgie și pediatrie. Experții în domeniul medical spun însă că numărul real al acestor infecții este mult mai mare.
Din 2010 până în 2015, cele mai multe infecții s-au înregistrat în spitalele din Cluj, lași, Timiș și București. Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică arată că cele mai multe au fost infecții respiratorii, urmate de cele ale plăgilor chirurgicale și de infecțiile urinare.
Specialiștii spun că o incidență de 5% a infecțiilor nosocomiale apare și în spitalele cele mai curate din Europa, chiar dacă se iau toate măsurile de precauție."
