Oamenii de ştiinţă suedezi de la Institutul de Medicină „Karolinska" din Stokholm, citaţi de descopera.ro, susţin că, în cazul în care copiii sunt expuşi frecvent la niveluri mari de poluare a aerului din cauza autovehiculelor, au mai des probleme, mai târziu, în zonele marginale ale plămânilor.
„Plămânii şi căile respiratorii sunt expuse la diferiţi poluanţi din atmosferă de-a lungul vieţii, dar, cum plămânii nu sunt dezvoltaţi pe deplin la naştere, copiii sunt în mod excepţional vulnerabili la efectele adverse.
În cercetarea noastră, am studiat aproape 2.400 de copii din Suedia, în perioada 1994 -1996, pentru care aveam date în privinţa expunerii la poluarea atmosferică ca bebeluşi şi a funcţiilor pulmonare ca adolescenţi. Am studiat îndeosebi rezistenţa în căile respiratorii periferice ale adolescenţilor sau cât de greu era să primească aer prin acele zone.
Ne-am concentrat pe analizarea oxizilor de azot eliminaţi de sistemul de eşapament al maşinilor şi pe particulele rezultate din eroziunea şoselei, folosind date privind traficul pe drumurile publice, date despre condiţiile meteorologice şi topografia, pentru a exemplifica nivelurile de poluare în zonele rezidenţiale şi ale acelor zone unde sunt şcoli, deci unde se află copii, mai ales în primii 16 ani de viaţă ai lor.
Particulele rezultate din eroziunea şoselei nu au avut un impact semnificativ în ceea ce priveşte rezistenţa căilor respiratorii, însă îngrijorător este efectul din primii ani de viaţă al poluării cauzate de automobile, care este de lungă durată.
Majoritatea adolescenţilor nu simt vreun simptom în urma reducerii funcţiei lor pulmonare fiindcă efectul este redus, însă, pe termen lung, efectele sunt mari şi pot cauza boli precum astmul, atacul de cord, accidentul vascular şi moartea prematură.
Cerem decidenţilor politici să ia în considerare nivelurile de poluare ale aerului cauzate de trafic, atunci când realizează planurile pentru construirea locuinţelor, a şcolilor sau a grădiniţelor", recomandă specialiştii suedezi.
