Aşa îl caracteriza scriitorul Nicolae Băciuţ, insolitul drum făcut de Mihai Eminescu, la 16 ani, când în primăvara anului 1866, „cu staiţa-n băţ", a pornit de la Cernăuţi, pentru a veni la Blaj, „locul de unde a răsărit soarele românismului", cum spunea I. Heliade Rădulescu. Reconstituirea acelui drum, cel puţin pe segmentul Tg.-Mureş - Blaj, la 150 de ani distanţă, a constituit pentru directorul Direcţiei pentru Cultură Mureş o datorie de onoare, în pofida faptului că instituţia amintită are buget zero pentru activităţi culturale. Dar asta este o altă poveste. Aşadar, plin de entuziasm, Nicolae Băciuţ a capacitat instituţii (nota bene pentru promtitudinea cu care au răspuns Primăria Municipiului Tg.-Mureş şi Poliţia Locală) şi oameni de cultură şi a cinstit acest „drum iniţiatic" printr-o serie de acţiuni de o frumuseţe aparte.
Despre acţiunile din 1 iunie a.c., de la Tg.-Mureş, s-a scris. Mai departe, pe urmele „haimanalei sănătoase", cum îl complimenta George Călinescu pe Mihai Eminescu (pentru acea vârstă) s-a mers în 2 iunie a.c., când, cu un microbuz special, de la Tg.-Mureş, s-a ajuns la Târnăveni, mai exact la statuia poetului din Parcul Primăriei. În faţa a câtorva zeci de persoane, iubitoare de Eminescu, printre care elevi, profesori, membri activi ai ASTREI locale, a avut loc un moment Eminescu,… cu de toate. Nicolae Băciuţ a creionat jaloanele drumului junelui poet, de la Cernăuţi la Blaj, inclusiv cu controversele şi incertitudinile sale, vorbind şi despre marele poet de mai târziu, recitând din Nichita Stănescu şi Grigore Vieru, expresivele lor poezii dedicate marelui EMINESCU. A transmis şi cele spuse de Nichita Stănescu, într-o discuţie particulară avută cu acesta: Bătrâne, viitorul poeziei româneşti este întoarcerea la Eminescu, pledând, tot cu versurile acestuia: Să ne împrietenim cu Eminescu, sărutându-i versul,/ iar nu slăvindu-l de neînţeles… Nicolae Băciuţ a fost şi cel care a moderat manifestarea de la Târnăveni, cât şi, ulterior, cea de la Blaj.
Lazăr Lădariu, scriitor şi publicist de prestigiu, redactor-şef la „Cuvântul liber", preşedintele judeţean al ASTREI a menţionat că trebuie să ne mândrim că Eminescu a venit să sfinţească cu talpa sa aceste locuri şi că Bunul Dumnezeu l-a călăuzit să ajungă şi la Tg.-Mureş şi la Târnăveni şi la Blaj. A citit apoi un eseu intitulat „Pururi tânăr înfăşurat în manta-mi".
Dimitrie Poptămaş, fost director al Bibliotecii Judeţene Mureş, a vorbit despre volumul lui Timotei Cipariu, „Elemente de poetică şi versificaţie metrică", purtând semnătura autograf a lui Eminescu (semnătură localizată a fi pusă la Blaj, în 1866), lucrare aflată în prezent în colecţiile Bibliotecii Judeţene Mureş.
Mircea Dorian Istrate, poet, preşedinte judeţean al „Ligii Scriitorilor" a citit poezia „La Eminescu".
Subsemnatul, la rândul meu, am avut momentul meu, în memoria Sfântului preacurat al ghiersului românesc, cum spunea Tudor Arghezi. M-am concentrat pe segmentul trecerii poetului prin Târnăveni, cu foarte puţinele clădiri, existente şi în prezent, pe care le-ar fi putut vedea Eminescu, insistând pe popasul făcut la hanul lui Mănase, actuala Cramă din centrul municipiului, unde, după spusele lui George Călinescu, ar fi spus: Domnilor, eu sunt poet şi trebuie să-mi adun material, fapt care reprezintă dobândirea încă de atunci, de la 16 ani, a conştiinţei de poet. Am recitat, de asemenea, poeziile proprii „Veriga lipsă" şi „Miroase a tei orăşelul meu de provincie". Poetesele din Târnăveni, Vanda Ani şi Viorica Feierdan şi Aurel Hancu au avut, prin vers, momentele lor de cinstire a marelui poet. De altfel, toată manifestarea de la Târnăveni s-a desfăşurat în spiritual versurilor: Miroase a tei orăşelul meu de provincie,/ Pe unde Eminescu a trecut cândva,/ Să ducă la Blaj o parte din sine,/ O parte din Blaj cu sine să ia.
Apoi s-a plecat la Blaj, pe urmele „sinelui" nemuritorului poet. În oraşul şcolilor de altădată, „adevărate fântâni ale darurilor" s-a respirat Eminescu, s-a respirat istorie, trecută şi recentă. Un prim popas s-a făcut la „Teiul lui Eminescu" din hula Blajului, loc reamenajat cu inspiraţie, pentru ca apoi să se urce în imediata apropiere, la „Crucea lui Iancu", repere
de identitate locală şi naţională, deopotrivă. Am rememorat fapte şi spuse: Te salut din inimă, „Romă mică"! Îţi mulţumesc Dumnezeule că mai ajutat să o pot vedea! (Mihai Eminescu, la vederea de pe hulă a Blajului). Am făcut fotografii şi ne-am bucurat de o panoramă de excepţie a localităţii, ce trăieşte prezentul (am văzut ulterior) într-o nouă combustie. Apoi am cobârât în municipiu şi am mers în Piaţa Mare a Blajului, acolo unde tronează impunător Catedrala „Sfânta Treime", a cărei piatră de temelie a fost pusă în 1738 de către Inochenţiu Micu-Klein. Am fost la statuia poetului, ridicată în amintirea celor 3-4 luni pe care poetul le-a petrecut la Blaj, probabil între iunie şi septembrie 1866. Tot în „Piaţa 1848" am vizitat Palatul Culturii, noul edificiu de cultură blăjan, excelentă viziune arhitecturală de redefinire a ceea ce fusese odată un cinematograf, ca apoi să intrăm cu sfioşenie şi respect în catedrala în care fusese şi Eminescu, „Sfânta Treime", unde a avut loc o importantă ceremonie, prilejuită de implinirea a 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române, academie a cărei piatră de temelie a fost pusă (şi) de Timotei Cipariu, eruditul lingvist, teolog, om de cultură polivalent, născut la Pănade, pe Târnava Mică. La Primăria din Blaj, graţie amfitrioanei care a fost şi este dna Silvia Pop, harnică preşedintă a Despărţământului ASTREI „Timotei Cipariu" din Blaj, l-am evocat din nou pe EMINESCU. Din nou Nicolae Băciuţ a fost, alături de Lazăr Lădariu, vioara întâi al intervenţiilor pe temă, din sala Consiliului Local din Blaj. A spus Nicolae Băciuţ: Eu cred că dorul lui de a vedea Blajul a plecat de la Aron Pumnul…; Venirea lui Eminescu la Blaj i-a adus şi veşnicit Blajului sintagma „mica Romă; Românismul răsărea şi răsare de la Blaj; Blajul a câştigat prin Eminescu mai mult decât au făcut (onorabil, de altfel) toţi oamenii de cultură locali la un loc. Cu multă simţire acesta a recitat poezia „Legământ" de Grigore Vieru, dedicată lui Eminescu: Ştiu: cândva, la miez de noapte,/ Ori la răsărit de Soare,/ Stinge-mi-s-or ochii mie/ Tot deasupra cărţii Sale./ Am s-ajung atuncea, poate,/ La mijlocul ei aproape./ Ci să nu închideţi cartea/ Ca pe recile-mi pleoape./ S-o lăsaţi aşa deschisă,/ Ca băiatul meu ori fata/ Să citească mai departe/ Ce n-a reuşit nici tata./ Iar de n-au s-auză dânşii/ Al străvechii slove bucium,/ Aşezaţi-mi-o ca pernă/ Cu toţi codrii ei în zbucium.//. Au fost prezenţi în sală numeroase personalităţi blăjene, mureşene, dar şi din alte judeţe, şi altele decât cele amintite. Am reţinut câteva nume: Luminiţa Cornea din Sf. Gheorghe (Covasna), dna Maria Cioica, preşedintă a ASTREI Alba-Iulia, Ana Hinescu, remarcabil om de cultură, fost director la Biblioteca Municipală din Blaj, Ioan Benţa, preşedinte al Societăţii Cultural Patriotice „Avram Iancu" din Tg.-Mureş, Ioan Şolea, dr. Ian Sava, dr. Mircea Frenţiu, un adevărat mecena al acţiunilor culturale de substanţă din Blaj, Gabriela Trif, Cristina Demeter, Cica Suciu din Biia, Elena Spătărean, Victor Moga, Angela Ţarc etc.
La Blaj s-a poposit în faţa fiecărei clădiri cu semnificaţie culturală şi istorică, s-au citit plăcile ce le consemnează importanţa, s-au rememorat fapte şi intâmplări din cultura şi istoria românilor, s-au făcut fotografii şi, într-un final, mai plini de Eminescu, dar niciodată de ajuns, s-a plecat spre casă.
„De avem sau nu dreptate, Eminescu să ne judece!".
