Reînvierea spirituală a Holocaustului roşu
„Cică lui (a lui A. Florian, directorul Institutului evreiesc „E. Wiesel") i-ar fi frică, deoarece un cult al personalităţilor noastre (adică ale elitelor neamului românesc - n.a.) ar face concurenţă Holocaustului! Să auzi şi să nu crezi?! Ce absurditate! Ce neghiobie!" - Lazăr Lădariu (pg. 332).
La această lege, despre care autorii cărţii consideră că este extrem de gravă pentru România, s-a ajuns după ce, prin insistenţa ocultă a americanilor postbelici (în vederea instalării la conducerea lumii a Guvernului mondial antihristic), S.U.A. au practicat o politică externă agresivă, globalizantă, menită să le asigure supremaţia şi ordinea mondială în dispreţul lor absolut faţă de consecinţele internaţionale rezultate din Tratatul de pace de la Paris din 1947, din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 1948, din constituţiile europene care garantau suveranitatea internaţională etc. Astfel, după ce a finanţat cu sute de miliarde de dolari înfiinţarea instituţiei supranaţionale a U.E., America a reuşit nu numai să „convingă" poporul să-şi deschidă frontierele şi să accepte epoca electro-globalizantă, ci şi să iasă victorioasă în „războiul rece" cu U.R.S.S. şi ţările-satelit ale acesteia. Victoria aceasta i-a generat noi perspective de dominaţie mondială, în numele unei ideologii politice „inovatoare" (corectitudinea politică), caracterizată de poziţionarea privilegiată a oricăror tipuri de minorităţi deasupra majorităţii! De aceea, s-a ajuns la o altă ordine „de drept" şi mentalitate colectivă, cu noi legi şi noi reguli! Sau, mai bine zis, s-a ajuns la un altfel de război, ultramodern, în care rolul armatelor şi al forţei Dreptului să fie luat de… „medicamente" (alimente contaminate) şi de dreptul forţei tandemului sionisto-american. Acest „mariaj", sfârşit prin câştigarea „războiului rece" la mese conspirative, a transformat întreaga lume cu „susul în jos" şi a reuşit performanţa incredibilă să schimbe şi situaţia reieşită din Al Doilea Război Mondial, transformându-i pe învingători în învinşi (U.R.S.S. et comp) şi pe învinşi în învingători (Germania via „mariajul" yankeo-sionist). Ca urmare, noii învingători au început, la 68 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Paris, să „propovăduiască" planetar - inclusiv în România - o nouă „religie neo-marxistă" şi, schimbând radical regulile jocului, ne-au impus acum un dictat legislativ care să sancţioneze neamul românesc sub pretextul unei presupuse ameninţări a ordinii de drept venite din partea… legionarilor! Şi, ca nu cumva planul comunizării lor pe scară largă să fie caracterizat în România de reacţii naţionalist-creştine, au reuşit să „convingă" puterea politică de la Bucureşti „să ne dea în cap" cu un „decret" de tip bolşevic prin care promovarea în public a doctrinei legionare (naţionalist-creştină) intră sub incidenţa Legii 217/2015. De fapt, scopul real al „noului val" al mondialiştilor a fost acela ca, astfel, să se pună capăt oricăror forme de împotrivire, faţă de împărăţia lui Antihrist, prin proteste naţionaliste şi creştineşti! Legea, dată cu concursul
Institutului evreiesc „E. Wiesel", consacră (într-o manieră lipsită de cel mai mic respect faţă de populaţia României) redefinirea noţiunii de Holocaust (diferită de noţiunea generală) cu scopul de a arunca o culpă colectivă nu numai asupra românilor de ieri, ci şi de azi şi de mâine, pentru acuza evreilor că România s-ar face vinovată de moartea a 280.000 - 380.000 de evrei români şi ucraineni! Altfel spus, victimele Holocaustului sunt folosite de iniţiatorii legii pe post de bâtă, deoarece Noul Tribunal al Poporului (Institutul evreiesc „E. Wiesel"), în complicitate cu reprezentanţii instituţiilor Statului Român, vor astfel să „anestezieze" plebea din colonie… amatoare să mai pună „sub semnul întrebării tragedia oamenilor… doar pentru că ei erau de altă etnie sau de altă religie" (cel care afirma aceasta, iniţiatorul legii C. Antonescu, „uită" că românii nu i-au „vizat" pe evrei pentru etnia sau religia lor, ci s-au împotrivit pentru exploatarea iudaică) şi, interzicându-ne să le „minimalizăm în mod evident" victimele, să acceptăm că astfel istoria Holocaustului din România s-a scris definitiv şi România să plătească despăgubiri atât cât cer grupurile de interes ale evreilor de la Washington!
„Reparaţiile" acestea (sursă de venit), care trebuie să fie proporţionale cu numărul victimelor, ar viza - zic unii - ca România să fie transformată în viitor într-un stat-binaţional condus de evrei (evreii deţin deja, astăzi, funcţiile - cheie în Statul Român), urmând ca românii să fie reeducaţi talmudic ca unii ce nu sunt consideraţi oameni (naziştii lui Hitler vorbeau, totuşi, de rase umane inferioare)! „Reeducarea" prin represiune, impusă nouă prin Legea 217/2015, ni se face aşadar prin falsificarea Istoriei, prin obligaţia asumată de Statul Român de a interzice (limita) memoriile concurente Holocaustului (singurul cult ce ar trebui cinstit în România să fie doar al evreilor), prin sancţionarea cercetătorilor români care ajung la alte concluzii privind cauzele şi amploarea represiunii evreilor în România, prin plata unor despăgubiri ascunse de public, prin interzicerea promovării unor scrieri considerate „fasciste", prin etichetarea ca legionari, fascişti a unor români (altfel decât ţărani) care îşi permit să se îmbrace în portul nostru naţional, prin încercarea de a-i obliga pe români să „uite" că în teroarea bolşevică torţionarii popoarelor au avut girul consistent al unor evrei (de aceea O. Bjoza, decorat cu Steaua României, afirma că „mulţi din cei care au implementat acest regim criminal şi ilegitim în România au fost evrei, dar niciodată nu vom acuza întreaga etnie evreiască de aceste fapte"), prin confiscarea demnităţii românilor de a avea personalităţi-simbol etc.
În concluzie, cu toate că niciun român nu este inamic al celor 3.271 de evrei din România, legea a fost concepută agresiv cu rolul de a face noi victime între românii de astăzi: S.R.I.-ului îi revine sarcina să-şi monitorizeze propriul popor, pentru scrierile considerate penale pe Internet, astfel încât toţi cei care reacţionează împotriva actualei stări de fapt (de altfel mondiale) să fie scoşi ca ţapi ispăşitori prin defăimare, marginalizare, ostracizare, eliminare… Vânătoarea aceasta, de tip extremist, nu este altceva decât o nouă crimă spirituală împotriva Naţiunii Române, a sufletului românesc şi creştinesc…
