„Oamenii se socotesc raţionali însă pe nedrept. Ei nu sunt raţionali. Unii au învăţat cuvintele şi cărţile vechilor înţelepţi. Dar raţionali sunt numai aceia care au sufletul raţional. Aceia care pot să deosebească ce este binele şi ce este răul, care se feresc de cele rele şi vătămătoare sufletului şi toată grija o au spre cele bune şi folositoare sufletului; iar acestea le săvârşesc cu multă mulţumire către Dumnezeu. Numai aceştia trebuie să se numească oameni raţionali. Omul cu adevărat raţional are o singură grijă: să asculte de Dumnezeul tuturor şi să-l placă. În cunoştinţa de Dumnezeu şi credinţa cea către Dumnezeu stă mântuirea şi desăvârşirea sufletului.
Sfântul ANTONIE CEL MARE,
„FILOCALIA" vol. I, ed. II, pag. 4
***
„De la Dumnezeu am primit puteri virtuoase şi foarte mari: înfrânarea, suferirea răului, neprihănirea, stăruinţa, răbdarea şi multe alte virtuţi asemenea, care ne ajută să ne împotrivim şi să luptăm împotriva celor rele. Având la îndemână puterile acestea şi punându-le la lucru, socotim că nimic nu ni se mai poate întâmpla neplăcut, dureros sau nesuferit. Credem atunci că toate-s omeneşti şi se biruiesc de virtuţile noastre. Nu se gândesc la acestea cei neînţelegători; de aceea ei nici nu pricep că toate ni se fac spre bine şi precum se cuvine pentru folosul nostru, ca să strălucească vituţile noastre şi să ne încununăm de la Dumnezeu".
Ibidem
***
„Omul cu judecată, luând aminte la sine, cumpăneşte cele ce i se cuvin şi-i sunt de folos. Acela cugetă care lucruri sunt folositoare pentru firea sufletului său şi care nu sunt. Aşa se fereşte el de cele nepotrivite, care i-ar vătăma sufletul şi l-ar despărţi de nemurire. Cu cât are cineva viaţa mai măsurată, cu atât e mai fericit, că nu se îngrijeşte de multe: de slujitori, de lucrători, de pământuri şi de avuţia dobitoacelor. Căci ţinându-se de acestea ne vom înneca în greutăţile legate de ele şi vom învinui pe Dumnezeu. Nimeni să nu zică că nu poate să ajungă la viaţa virtuoasă, numai că acest lucru nu este uşor. De această viaţă se împărtăşesc toţi oamenii cei cu minte iubitoare de Dumnezeu. Mintea cea iubitoare de Dumnezeu, pedepseşte păcatul care se naşte în oameni cu voia lor".
Ibidem pag. 4-5
P.S. De la părintele Arsenie Boca (Sfântul Nesfinţit al Ardealului) citire: „Cine are minte să ia aminte".
„COMORI FILOCALICE" vol. II
