Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mureş a iniţiat un eveniment omagial Eminescu, prilejuit de împlinirea a 150 de ani de la călătoria lui Eminescu de la Cernăuţi la Blaj. Poetul, jurnalistul, editorul Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş, a organizat evenimentul chiar în zilele aniversare. Mai precis, în ziua de 1 iunie 1866, Eminescu a trecut şi s-a oprit o noapte la Târgu-Mureş, iar a doua zi, în 2 iunie 1866, trecând prin Târnăveni, s-a oprit la un han, unde a întâlnit doi seminarişti blăjeni cărora le-a declarat sigur pe el, fără emfază: „Domnilor, eu sunt poet şi vreau să-mi adun material". (G. Călinescu, „Viaţa lui Mihai Eminescu").
Ideea poetului Nicolae Băciuţ a fost îmbrăţişată cu entuziasm de poetul Răzvan Ducan, de mai mulţi oameni de cultură din Tg.-Mureş, dar şi de jurnalistul Lazăr Lădariu, preşedintele Despărţământului ASTRA Târgu-Mureş. S-a ajuns ca la organizarea şi desfăşurarea evenimentului să participe reprezentanţi ai mai multor despărţăminte astriste din zonă, din Târnăveni, din Alba-Iulia, din Covasna-Harghita; bineînţeles, Despărţământul ASTRA „Timotei Cipariu" din Blaj, condus de preşedintele prof. Sivia Pop, a avut un rol hotărâtor în organizare.
După ce a marcat festiv evenimentul la Tg.-Mureş şi la Târnăveni, grupul mureşenilor, condus de N. Băciuţ, Lazăr Lădariu, Răzvan Ducan, D. Poptămaş, a ajuns pe hula Blajului, acolo unde, exact acum 150 de ani, Poetul-Nepereche s-a oprit la umbra unui tei, a privit Blajul, exclamând: ,,Te salut din inimă, Mică Romă! Îţi mulţumesc, Dumnezeule, că mi-ai ajutat s-o pot vedea!"
Omagierea Poetului lângă Teiul ce de atâta timp îi poartă numele, şi lângă monumentul ridicat de ASTRA blăjeană, emoţionează. În apropiere, se află iazul Chereteu, frecventat de Eminescu, izvor de inspiraţie: „Lângă lac pe care norii / Au urzit o umbră fină / Ruptă din mişcări de valuri / Ca de bulgări de lumină." Şi Târnava este cântată de Poet: „…Târnava prinsă-n galbine maluri / Murmură-n ape gândirea sa …"
Pelerinii întru căutarea luminii eminesciene au urcat şi până la Crucea Iancului, ca să admire în toată splendoarea panorama oraşului aflat la confluenţa Târnavelor. În Blaj, sunt multe locuri care …vorbesc.
Grupul lărgit al astriştilor şi al celorlalţi participanţi, cu emoţii puternice, aduce un cald omagiu celui care a lăsat urme adânci în spiritualitatea Blajului.
Programul propriu-zis a avut loc la bustul Poetului din Parcul central al Blajului şi în sala mare a Primăriei. Ca moderator, prof. Silvia Pop arată că Blajul îi poartă recunoştinţă Poetului, prin bustul, ridicat în anul 1991, ce are următorul înscris: „Mica Romă cinsteşte popasul Luceafărului", apoi prin statuia din dealul Viilor, realizată de sculptorul ieşean Corneliu Spătaru, şi prin monumentul ridicat de ASTRA şi realizat de sculptorul Ioan Cândea, lângă teiul de pe hulă. Cel ce s-a ocupat, în mod deosebit, zeci de ani, de viaţa şi opera lui Mihai Eminescu, cu referire specială la popasul blăjean, este prof. univ. dr. Ion Buzaşi, din Blaj, prin vol. „Eminescu şi Blajul", prin albumul „Popasul lui Eminescu la Blaj", prin volumul de poezii scrise de Eminescu în perioada blăjeană, mărturii incontestabile ale sentimentelor Poetului în legătură cu Blajul.
Prof. Silvia Pop evidenţiază faptul că Ion Buzaşi susţine argumentat că poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!" a fost scrisă în perioada blăjeană. La Blaj, cultul pentru opera lui Eminescu a rămas. Îndemnul şi salutul adresat Blajului, de acolo, de lângă tei, a rămas în sufletul multor români. Blajul este identificat cu „Mica Romă", datorită lui Eminescu.
Legătura cu neamul, cu limba, cu viitorul neamului este atât de sugestiv reliefată în „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!", poem pe care ni-l readuce în minte recitarea unei eleve blăjene (regret că nu i-am reţinut numele).
Poetul iniţiator al evenimentului eminescian, Nicolae Băciuţ, declară că nimeni nu s-a gândit acum, pe drumul de la Cernăuţi la Blaj, că se împlinesc 150 de ani de la memorabilul drum iniţiatic al lui Eminescu. Acest lucru, după afirmaţia lui Nicolae Băciuţ, trebuie folosit dacă nu ca un elogiu adus lui Eminescu, măcar ca un pretext pentru a ne întoarce la Eminescu. Cum? E mai simplu să găseşti un motiv ca să propui o relectură din Eminescu decât să spui: Citeşte în fiecare zi pe Eminescu!
Afirmaţiile lui Nicolae Băciuţ sunt demne de reţinut: „A trecut aproape neobservat momentul debutului din 1866, din „Familia" lui Iosif Vulcan. Îmi vine greu să înţeleg uşurinţa cu care trecem pe deasupra unor evenimente de care se leagă până la urmă devenirea poeziei româneşti. Oricum am lua-o, şi oricum am întoarce-o, eu îi dau crezare lui Nichita Stănescu. În 1979, l-am întrebat, sigur, privind şi înapoi, cum vede viitorul poeziei româneşti.
Mi-a răspuns, fără echivoc: «Bătrâne, viitorul poeziei româneşti înseamnă întoarcerea la Eminescu». Nicolae Băciuţ accentuează o importantă idee: „Nu doar Eminescu şi, în general, marii scriitori nu trebuie citaţi până la a le uita opera, ci ei trebuie citiţi." Este necesar „să recitim încontinu marea poezie, pentru că marea poezie este o sursă inepuizabilă."
Interesant şi inedit este răspunsul lui Nicolae Băciuţ la întrebarea „De ce suntem azi la Blaj?" - „Pentru mine, acest drum este cel mai important din drumurile lui Eminescu, pentru că este un drum iniţiatic. A mai fost în Transilvania, în 1864, cu trupa lui Fanny Tardini; la Braşov a şi jucat într-un spectacol după «Răzvan şi Vidra» a lui Hasdeu. El era Ciobănaşul. Atunci venise în Transilvania direcţionat. Gândurile lui erau …lumea teatrală. Oricum nu venea într-o deschidere. În 1866, drumul lui la Blaj însemna prima călătorie documentară. Demonstrăm prin răspunsul dat celor doi studenţi teologi: «Domnilor, eu sunt poet şi vreau să-mi adun material»".
Discursul poetului Nicolae Băciuţ s-a prelungit prin insistenţa asupra semnificaţiei anului 1866 în biografia eminesciană, prin semnificaţia popasului lui Eminescu la Blaj, nu numai pentru înveşnicirea culturii blăjene, ci şi pentru cultura românească.
Prelegerea scriitorului Lazăr Lădariu, prezentată cu deosebit patos, a avut în vedere personalitatea poetului Mihai Eminescu, cu multe referiri la cultura românească actuală.
Evenimentul cultural de la Blaj s-a încheiat cu mulţumirile gazdelor şi cu specificarea că „ASTRA noastră este mereu prezentă în momentele prin care aducem omagiul Poetului nostru naţional" (prof. Silvia Pop).
Încheiem şi noi citând cuvintele lui Nicolae Băciuţ despre actualitatea lui Mihai Eminescu: „Acum, la 150 de ani de la trecerea lui Eminescu prin Târgu-Mureş, prin Târnăveni şi prin popasul blăjean, recitind articolele gazetarului Eminescu, de un vizionarism năucitor, avem şi mai acut sentimentul că Eminescu e contemporanul nostru."
