Localitatea Idicel-Pădure se află aşezată la poalele munţilor Călimani şi Gurghiului, într-o mirifică şi pitorească zonă submontană. Este una dintre cele mai vechi localităţi din zonă - aici au fost găsite ciocane cu o vechime de cel puţin 3.000 de ani. După cucerirea Daciei de către romani, pe aici trecea graniţa, „limanul" imperiului roman, pe care se aflau construite turnuri de pază pentru a putea bara atacurile dacilor liberi, aflaţi nu departe de graniţa romană. Prima atestare documentară cunoscută a localităţii Idicel-Pădure este din anul 1393. Idicel-Pădure, din slava veche se traduce „apă curgătoare". Idicelul a fost centru de rezistenţă naţională şi religioasă în trecutele vremuri ostile naţiunii române. Protopopiatul ortodox a funcţionat la Idicel până în anul 1895.
Într-un timp istoric şi liturgic special, în duminica de după praznicul Înălţării la Cer a Mântuitorului Iisus Hristos şi dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt sau a Rusaliilor, în anul mântuirii 2016, duminică, 12 iunie, la Idicel-Pădure a avut loc o sărbătoare a cărţii, a tradiţiilor folclorice româneşti, a bucuriei de a fi român şi de a fi creştin. În ziua de duminică, 12 iunie 2016, după săvârşirea Sfintei Liturghii, de la ora 14, a avut loc cea de a 16-a aniversare a Muzeului „Amintiri din strămoşi", proprietate a Rafilei Moldovan, muzeu ridicat împreună şi la iniţiativa feciorului ei Mihai Moldovan. Este un muzeu cum foarte rar se poate vedea în România, ridicat într-un cadru de legendă, care îţi oferă o imagine de basm. Este un cadru mirific, binecuvântat de Dumnezeu cu frumuseţi care te îmbie la contemplare profundă.
După buna rânduială şi tradiţie creştinească, evenimentul a debutat cu o rugăciune rostită de părintele Eugen Micu, extrem de harnicul şi de activul preot care păstoreşte cu râvnă, evlavie şi dăruire parohia Idicel-Pădure.
Primarul comunei Brâncoveneşti, Ordog Ferencz, în expunerea domniei sale, a urat tuturor celor prezenţi, bun venit la Idicel-Pădure, s-a referit la acest eveniment important din viaţa comunei Brâncoveneşti şi a satului Idicel-Pădure, a adus cuvinte de apreciere la adresa Rafilei Moldovan pentru eforturile depuse de a realiza acest muzeu şi de a duce mai departe obiceiurile din sat. Acest eveniment a reunit mai multe momente extrem de interesante, printre care şi lansarea cărţii Rafilei Moldovan, intitulată Parcă şi pădurea plânge. Moderatorul întregului eveniment a fost Mărioara Bârsan.
În expunerea domniei sale, distinsul scriitor dr. Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei pentru Cultură Mureş, a vorbit despre bucuria organizării unui astfel de eveniment într-o zi atât de frumoasă, în aer liber. Domnia sa a vorbit în termeni elogioşi despre Rafila Moldovan, pe care o vede drept un model, „mama tradiţiilor pe această vale". S-a referit şi la importanţa folclorului şi a tradiţiilor care asigură identitatea. Pentru Nicolae Băciuţ, Rafila Moldovan reprezintă „un model pentru menţinerea în viaţă a poeziei populare", este un autor din mediul rural, care continuă să scrie. Nicolae Băciuţ se referă şi la cartea Rafilei Moldovan, Parcă şi pădurea plânge, pe care o vede drept developarea vieţii autoarei, poezia ei reprezentând suportul pentru soliştii de muzică populară.
Originar de pe mirificele meleaguri ale Idicelului, distinsul cărturar şi mare patriot român Lazăr Lădariu, fost coleg de şcoală cu Rafila Moldovan, şi-a început expunerea domniei sale cu cuvintele „sunt onorat să mă întorc acasă", prezentând apoi amintiri despre Rafila Moldovan, din anii copilăriei, spunând despre ea că, dacă ar fi avut alt destin şi ar fi făcut şcoli înalte, azi ar fi fost membră a Uniunii Scriitorilor din România. Lazăr Lădariu a spus că Rafila Moldovan a fost o elevă excepţională, având un har special dăruit de Dumnezeu, ea păstrează folclorul şi curgerea românismului în această parte de ţară. Despre lucrarea Rafilei Moldovan, Parcă şi pădurea plânge, Lazăr Lădariu a spus că este o carte a întâmplărilor vieţii proprii. În carte se face pomenire, tânguire după cei ce au căzut în războaie, războiul fiind unul dintre subiectele acestei cărţi. În carte se vorbeşte despre tinerii ţării care pleacă spre alte zări pentru a căuta un trai mai bun. Lazăr Lădariu vorbeşte şi despre alte aspecte importante ale cărţii precum: trăirea patriotică, înfierarea beţiei, apărarea credinţei strămoşeşti, uitarea obiceiurilor, umorul, ironia, autoarea având un deosebit simţ al umorului.
La rândul său, Rafila Moldovan a mulţumit în primul rând lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate, din preaplinul iubirii Sale, asupra sa, a mulţumit tuturor celor prezenţi, grupurilor folclorice care au participat la acest eveniment şi tuturor care au sprijinit-o la realizarea acestui memorabil act cultural. Apoi, întreaga suflare i-a cântat Rafilei Moldovan tradiţionalul „La mulţi ani!".
Mărioara Bârsan, vorbind despre Rafila Moldovan, a spus că aceasta n-a făcut şcoli înalte, a făcut suficient pentru a şti ce are de făcut în viaţă. S-a referit şi la muzeu, spunând că acolo Rafila Moldovan a aşezat ce e mai valoros. A vorbit şi despre respectul pe care i-l poartă Rafilei Moldovan mari interpreţi de muzică populară din spaţiul transilvănean.
În cadrul acestui aveniment cultural de mare prestigiu, au susţinut recitaluri îndrăgiţii interpreţi de muzică populară: Leontina Pop, Dorina Oprea, Livia Sorlea, Andrei Romanică. Şi-au dat concursul în cadrul acestei sărbători grupuri de dansatori din Solovăstru, Şerbeni, Brâncoveneşti, Dumbrava, un grup maghiar de copii din Brâncoveneşti. Rafila Moldovan, împreună cu alte păstrătoare ale tradiţiilor, au făcut şi o demonstraţie cu obiceiuri tradiţionale.
În concluzie, se cuvine să aducem sincer cuvinte de felicitare Rafilei Moldovan, pentru neobosita ei trudă de a păstra tradiţiile şi valorile autentice ale foclorului românesc. A fost un eveniment cultural de mare prestigiu, cu o profundă încărcătură emoţională, cu înălţare în spirit şi cu o vibrantă trăire românească.
