Vineri, 10 iunie, sus, în Dealul Școlii, urcau grupuri de oameni spilcuiți, gălăgioși dar, mai ales, emoționați. Curioșii s-au interesat și au aflat: Liceul sighișorean „Joseph Haltrich", o instituție de elită, spunea „Bine ați revenit!" unor foști elevi care au absolvit în urmă cu 10 ani, respectiv 30 de ani de la absolvire.
Două dintre absolventele promoției 1986, Daniela (Stanciu) Homorozan, asistentă medicală la Spitalul Municipal, și Annamarie - Umberarth - Keul, economist la un retail de îmbrăcăminte din Germania, au fost colege de bancă și nu s-au văzut de la absolvire. Le-am însoțit la întâlnirea clasei a XII-a A, promoția 1986. După bucuria revederii, amintirile au început să vină odată cu zâmbetul și lacrima neoprită din ochii dornici de revedere. Strigarea catalogului la ora de dirigenție a fost făcută de către prof. Liseloltte Baier, profesor de engleză-germană, în prezent director adjunct al liceului. S-a cântat „Gaudeamus igitur!", iar la propunerea fostei eleve Anca Rațiu s-a păstrat un moment de reculegere în amintirea profesorului Hermann Baier, un OM bun, devotat profesiei, iubitor al artei, de o erudiție excepțională, care a iubit cu nesaț Sighișoara și a refuzat să o părăsească pentru un trai mai bun, cum au făcut-o atâția alți etnici germani.
Mi-a plăcut descrierea ardelenească făcută școlii de Daniela Stanciu: „Așezarea liceului în cel mai înalt punct al orașului are ceva special, nu te simți îngrădit, te simți liber". Tot ea și-a amintit cu drag de colega ei de bancă, Annamarie, care era foarte bună la matematică, iar ea însăși la limba română, ajutându-se reciproc. Annamarie a fost la rându-i extrem de emoționată, fiind prima reuniune la care a participat de la absolvire. Plecând în Germania cu toată familia, s-au pierdut contactele, însă, cu doi sau trei ani în urmă, venind în Sighișoara, a dat de o fostă colegă, Anca Rațiu, reînnodându-se astfel relațiile.
Edith Toth, organistă la Biserica Evanghelică din Mediaș și profesor la școala germană din localitate, implicată în multe proiecte culturale, a citit cu glasul tremurat gândurile așternute în urmă cu 30 de ani de colega ei, Anca Rațiu, cuvinte care au reamintit faptul că aceasta a reprezentat cu cinste liceul la olimpiadele naționale de limbă și literatură română. Cinste și prețuire profesoarei Poștoiu, cea care a creat o legătură specială cu această elevă eminentă, regretând mereu că eleva ei de suflet nu a urmat calea literelor.
Majoritatea absolvenților acestei promoții și-au continuat studiile la universități din țară, dar și din țările în care au plecat - Canada, Australia, Germania - luând apoi viața în piept, ajungând acum, la aproape 50 de ani, oameni realizați.
