Motto: „Vreau să trăiesc de-a pururi tânăr, ca în basmul nostru «Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte»."
(Mircea Eliade, „Noaptea de Sânziene")
Doar mâine nu e vineri, 24 iunie, a 175-a zi a calendarului gregorian şi a 176-a zi în anii bisecţi. O zi obişnuită? Nu. O zi magică de vară, cu semnificaţii deosebite, pe care mai ales noi, românii, o aşteptăm cu drag şi nerăbdare, nu doar pentru că, acum, se nimereşte a fi ultima zi lucrătoare a săptămânii!
Să spunem, pentru început, că, în spaţiul românesc, nu doar în sate, din vremuri imemoriale, vor coborî Sânzienele. Conform credinţei populare, în noaptea de 23 spre 24 iunie, se deschid cerurile şi ele, Frumoasele, Zânele, Sânzienele, Drăgaicele încep să danseze, în aşteptarea Luminii, căci, de fapt, este o străveche sărbătoare dacică a Soarelui, a dragostei, şi a bucuriei de viaţă.
În …„Noaptea de Sânziene" - amintindu-ne fermecătorul roman al lui Mircea Eliade, despre căutarea spaţiului şi a timpului sacru, despre iubire şi moarte, despre evadarea din sine, şi din timp, scris la Paris, între 1949-1954 şi publicat în franceză, în 1955 -, toate minunile sunt posibile, căci, acum, atât forţele Binelui, cât şi cele malefice ating apogeul.
Aşadar, Sânzienele (împrumutând numele Dianei - Sânziana=Santa Diana, zeiţa vânătorii), Drăgaicele sau Ielele sunt zâne ale pădurilor, de o frumuseţe nepământeană, care „trăiesc ascunse de ochiul omenesc în desişurile nepătrunse ale pădurilor şi pot fi văzute de muritori numai în noaptea de 23 spre 24 Iunie, când cerurile se deschid. În acea noapte magică, ele umblă pe pământ sau plutesc prin aer, sărbătorind miezul verii prin dansuri, cântece şi desfătări, pe câmpuri şi în poieni. Legenda spune că ele dansează goale şi muritorii care îndrăznesc să tragă cu ochiul - sau le întâlnesc din întâmplare - rămân muţi sau îşi pierd minţile, pentru că frumuseţea lor depăşeşte cu prea mult puterea omului de a simţi." Sunt zâne bune.… „Sânzienele binecuvântează oamenii. Aduc boabe în spicele de grâu, parfum şi putere de vindecare plantelor şi florilor, lecuiesc bolile (mai ales pe cele ale copiilor), alină suferinţele, dăruiesc rod în pântece femeilor, aduc ursiţii fetelor de măritat, înmulţesc păsările cerului şi blagoslovesc cu pui animalele." În 24 Iunie, natura este în culmea forţelor sale germinative. În popor se crede chiar că Sânzienele apără semănăturile de grindină. Sunt zâne bune. Dar… „Sânzienele se răzbună pe femeile care nu sărbătoresc această celebrare, pocindu-le gura. Totuşi, nici bărbaţii nu scapă uşor. Cei care au jurat strâmb sau au făcut unele fapte rele vor suferi pedepse îngrozitoare".
Creştinii din Moldova se roagă în aceasta zi la moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, sperând că astfel vor scăpa de necazuri, suferinţe, dar şi de boli.
În unele regiuni din ţară încă se ţine tradiţia de Sânziene, când fetele mari culeg flori de sânziene de pe câmp şi le împletesc cununi, pe care le aruncă peste case şi, dacă acestea se lovesc sau se agaţă de horn, e semn că va urma curând o cununie.
„În zorii zilei de 24 iunie, băieţii se adună în cete şi bat satele în lung şi în lat, cu flori de sânziene la pălării. Tot atunci se alege Drăgaica. Aceasta este aleasă dintr-un grup de şapte fete. Aleasa trebuie să fie cea mai cuminte, cea mai frumoasă, dar şi cu cea mai bună inimă dintre toate. După ce fata este aleasă, aceasta este împodobită cu spice de grâu, în timp ce restul tinerelor se îmbracă în alb. Mai apoi, alaiul porneşte prin sat. La răscruci de drumuri, fetele fac o horă şi încep să cânte voioase."
Despre roua din noaptea de Sânziene se crede ca ar avea proprietăţi miraculoase. „În multe regiuni credincioşii cred că, dacă te stropeşti cu aceasta pe trup, acesta va deveni frumos şi suplu. Iar dacă te speli cu rouă pe faţă, vei deveni chipeş şi mândru. Dacă te aventurezi şi te decizi să culegi în dimineaţa sărbătorii roua de pe frunze de sânziene, aceasta va vindeca artroza şi durerile osoase.
Sărbătoarea de Sânziene se mai numeşe şi Amuţitul Cucului. Dacă pasărea încetează din cântat înainte de Sânziene, vara va fi secetoasă. Pentru a alunga spiritele rele, oamenii aprindeau focuri, peste care se aruncau substanţe puternic mirositoare. Mai mult, se buciuma şi se striga în jurul focurilor, pentru a ţine la distanţă spiritele malefice. În unele sate din partea de sud-vest a Bucovinei se ţinea şi obiceiul Boului înstruţat. În cadrul ceremoniei, masca taurină murea şi renăştea simbolic la acest început de timp calendaristic. Tot de Sânziene au loc şi binecunoscutele bâlciuri, prilej ideal pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei." În fine, se poate povesti mult.
Într-o conferinţă rostită la Radio Bucureşti (3 iulie 1937), Mircea Eliade se referea la deosebita importanţă a Solstiţiului de vară în viaţa celor vechi. „În societăţile agricole, sărbătorile câmpeneşti încep cu «dansurile ce ţin până în noaptea Sfântului Ioan - miezul verii - şi tot atunci se logodesc perechile. Viaţa omului ţine pasul soarelui. Şi dragostea creşte odată cu pătrarul lunii»" („Vacanţa intelectualului", în Arhiva Societăţii Radiodifuziunii Române).
În calendarele Ortodox şi Romano-Catolic, în ziua de 24 iunie este prăznuită Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.
Este Ziua Naţională a Republicii Malta, Ioan Botezătorul fiind patronul Ordinului Ioanit.
Răsfoind alte file, în dreptul zilei, în ani diferiţi, constatăm că: în 1711, Petru I, ţarul Rusiei, soseşte la Iaşi, unde se întâlneşte cu domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir; în 1812 - armata lui Napoleon invadează Rusia; în1926 - inaugurarea primei linii aeriene naţionale civile, pe ruta Bucureşti-Galaţi. S-au născut: 1400: Johann Gutenberg, inventator german al tiparului cu litere mobile din metal (d. 1468); 1700: Inocenţiu Micu-Klein, iluminist român, episcop al Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică) din Transilvania, militant pentru drepturile românilor ardeleni (d. 1768); 1818: Ion Ionescu de la Brad, agronom şi economist, întemeietorul şcolii româneşti de agronomie, membru al Academiei Române; a organizat primul serviciu de statistică din Moldova (d. 1891)… Iarăşi s-ar putea povesti mult… Dar cel mai frumos moment, fără îndoială, în marasmul de îndoieli şi necredinţă care ne înconjoară, este faptul că şi în acest an vom sărbători plenar ZIUA IEI ROMÂNEŞTI.
„Iniţiată în ianuarie 2013 şi coordonată de comunitatea online «La Blouse Roumaine». Ziua Universală a Iei s-a sărbătorit pentru prima dată pe 24 iunie 2013, de Sânziene. În aceşti trei ani, Ziua iei a devenit un adevărat eveniment global, fiind sărbatorită pe şase continente, în 55 de ţări, 130 de localităţi şi 200 de evenimente, şi a contribuit decisiv la repoziţionarea iei şi culturii tradiţionale româneşti după 26 de ani de la căderea comunismului."
De la ambasada noastră la Washington aflăm că „Primarul capitalei americane, Muriel Bowser, a proclamat ziua de 24 iunie 2016 drept «Ziua Universală a Iei» în Washington, D.C., răspunzând astfel demersurilor Ambasadei României în SUA." În proclamaţia semnată de primar se arată ca ziua de 24 iunie a fost recunoscută şi celebrată în jurul lumii, şi este sărbătorită inclusiv de comunitatea românească din Washington, D.C. De asemenea, este menţionat faptul că ia românească a devenit un simbol internaţional al culturii române şi o sursa de inspiraţie pentru mari creatori de modă.
„Anul trecut, ziua de 24 iunie a fost recunoscută oficial de către Primăria Washington ca «Ziua Universală a Iei» în capitala americană.Vom continua, aşadar, tradiţia începută în 2013 şi frumos încununată, în 2015, prin prezenţa a peste 100 de români în faţa Casei Albe, cu o întâlnire programată pentru sâmbătă, 18 iunie, la ora 13 - transmite Bogdan Banu, în numele organizatorilor, preluat de jurnalista Mădalina Corina Diaconu. - În acest an ne vom reuni la Monumentul lui Washington, de pe Mall, în partea de vest către Lincoln (17th Street & Independence Avenue, SW, Washington, DC). În 2016 vom marca Ziua Universală a Iei la Washington printr-un moment festiv care va avea loc ca parte a «Around the World Cultural Food Festival», festival la care deja şi-au confirmat participarea peste 10.000 de persoane! La ora 14, toţi cei prezenţi şi îmbrăcaţi în costume populare româneşti vor fi invitaţi pe scena unde formaţia Carpathia Folk Dance Ensemble va interpreta un dans popular românesc, urmat de citirea proclamaţiei emise de Primăria Washington. După acest moment festiv vom face şi o poză de grup în faţa Monumentului lui Washington. Vă rugăm, aşadar, să fiţi prompţi cu prezenţa, pentru a ne încadra în orarul festivalului.
Ziua Universală a Iei nu este o campanie publicitară, ci o celebrare a iei tradiţionale româneşti, oriunde s-ar afla pe planetă. Această zi este o iniţiativă fără precedent, care a luat naştere pe Facebook, unind iubitorii României din toate colţurile lumii. În această zi, românii şi iubitorii României sunt provocaţi să poarte ia, splendida bluză a portului popular, sau cămăşi tradiţionale româneşti."
Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte…!
(Surse: Kundalini, 23 iunie 2012, http://www.clipa.com//a19227-Pregatiri-pentru-Ziua-Iei-la-Washington.aspx )
