În anul 1942, în plin război, la fabrica „NITROGEN" din Târnăveni se fabrică prima șarjă de aluminiu, prilejuindu-se turnarea unei plachete din primul aluminiu fabricat în România, pagina glorioasă din istoria industrială a orașului de pe Târnava Mică. Pe placheta aflată acum la Muzeul Municipal Târnăveni (recuperată în anul 2015 de la un colecționar din București) este înscris în anul 1942 următorul text: „PRIMUL ALUMINIU FABRICAT ÎN ROMÂNIA LA UZINELE NITROGEN DIN TÂRNĂVENI SUB DOMNIA GLORIOASĂ A MAJESTĂȚII SALE REGELE MIHAI I ȘI CONDUCEREA MAREȘALULUI ANTONESCU LA INIȚIATIVA ING. I. GIUGURTU, PREȘEDINTELE SOCIETĂȚII NITROGEN".
Fabrica „Nitrogen" a fost construită în 1916 fiind o uzină de materiale explozibile și gaze de luptă. Tot pe atunci (1920) a luat ființă și uzină Metalurgică „MICA" Târnăveni, filială a unui puternic concern industrial german, implicată în prelucrarea minereurilor cupro-aurifere și extracția metalelor prețioase din partea centrală și de sud-est a Europei, în cazul României, a minereurilor din Bazinul Cupro-aurifer Baia Mare. De-a lungul anilor, unirea celor două mari Societăți Comerciale au pus bazele viitoarei platforme chimice a Târnăveniului, orașul care pentru mulți români a însemnat un puternic centru industrial, care a reușit să rămână până azi, și cu siguranță va fi și în viitor, un simbol al industriei chimice românești, prin excelență fabricarea carburii de calciu (carbidul).
Făcând o incursiune pe coordonatele istoriei, începând cu anii 1916-1918 și apoi existența platformei chimice târnăvenene, ușor se poate constata responsabilitatea continuării tradiției și experienței acumulate de-a lungul timpului în acest oraș. Nouăzeci de ani în fabricarea carbidului românesc, amintind de primele două cuptoare de carbid (1 și 2), cu o putere de 4 MVA fiecare, singurele din sud-estul Europei și printre primele din lume, construite între anii 1916-1918. În anul 1955 a fost pus în funcțiune cel de-al treilea cuptor de 10 MVA, inițial destinat fabricării feromanganului, apoi carbidului, pentru ca între anii 1962-1971 să se construiască și să se pună în funcțiune 3 cuptoare de carbid de 40 MVA fiecare, precum și 6 cuptoare de mare capacitate (180 to/zi fiecare) pentru fabricarea varului din calcar, materie primă la fabricarea carburii de calciu. Carbidul românesc a fost expediat cu mare succes pe toate meridianele lumii.
Combinatul Chimic Târnăveni a realizat în foarte mulți ani o foarte largă gama de produse chimice în premieră națională și mondială, cât și testarea în faza industrială a unor tehnologii preluate apoi de marile platforme chimice construite în țară: amoniac, produse clorosodice, acid sulfuric, ceanamida de calciu, alumina hidratată, sulfat de aluminiu, bicromat de sodiu și de potasiu, faianță-gresie, policlorură de vinil, oxid de zinc, concentrarea minereurilor cupro-aurifere, ulterior săruri de sulf, bariu și freoni.
În paralel, industria Târnăveniului a fost diversificată în anul 1918, începând fabricarea geamului laminat în celebrul cuptor „TURNATĂ" (fabrica de sticlă „ARDELEANĂ"), fabricarea materialelor de construcții, țigle, cărămizi și teracotă (fabrica „HERCULES" - 1918), prelucrarea lemnului, a produselor textile și alimentare, confecții metalice, acetilenă etc. Toate acestea ne spun astăzi despre trecutul glorios al acestui oraș, hărnicia oamenilor de aici, durerea și tristețea acestora, consecință a distrugerii nesăbuite a unor mijloace de producție vitale oamenilor acestor locuri, dar și economiei naționale.
Foto: Combinatul chimic din Târnăveni, o celebră firmă românească, dispărută de pe harta orașului și a țării în urma frauduloaselor privatizări.
