În faţa setei de putere, interesul naţional nu face două parale!

Distribuie pe:

Nu întâmplător, în numărul de marţi , 21 iunie 2016, al ziarului nostru, am publicat, prin preluare din Formula AS, un interviu cu prof. univ. dr. Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei, o personalitate ştiinţifică de excepţie, care şi-a făcut un obiectiv de bază din studierea convieţuirii interetnice din Ardeal, cu preponderenţă în arealul Harghita - Covasna, unde românii sunt minoritari. Cei care citesc acest documentar îşi pot da uşor seama de drama pe care o trăiesc românii din aceste zone, lipsiţi de drepturi şi reduşi la tăcere în propria lor ţară, dar şi de strategiile pe care reprezentanţii maghiarimii ardelene, împreună cu cei budapestani, le pregătesc pentru păstrarea supremaţiei în acest teritoriu, mizând în cele din urmă pe fertilitatea explozivă a ţiganilor. Noi, cei din judeţul Mureş, am fost feriţi, cel puţin până acum, de asemenea drame. Cu alte cuvinte, dacă în mijlocul Transilvaniei nu vor mai fi maghiari, sau vor fi tot mai puţini, ştafeta acestora va trebui preluată de ţiganii maghiarizaţi, pentru ca nu cumva acest teritoriu să ajungă să fie populat de români. Iar dacă această concluzie este formulată nu de fitecine, ci de un reputat sociolog român, lucrul acesta ar trebui să dea serios de gândit clasei politice, în general, şi administraţiei româneşti, în special, care, din cauza gravelor greşeli repetate în timp, dar şi mai ales după decembrie 1989, a pierdut de sub jurisdicţia sa acest teritoriu, care nu se află undeva la periferia ţării, ci tocmai în inima acesteia.

Un alt aspect de aceeaşi gravitate este nu numai dominaţia dură în teritoriu prin persecutarea românilor de aici, cărora le sunt îngrădite cele mai elementare drepturi, dar şi manifestările antiromâneşti şi antistatale, organizate în secret, dar şi la vedere, prin care se inoculează ura viscerală împotriva românilor şi a statului român.

Sloganuri jignitoare de genul „Plecaţi acasă, opincarilor!" „Voi dormiţi în patul nostru!", „Voi sunteţi venetici!" şi multe altele de acest gen sunt arhicunoscute.

Evident că, faţă de această stare de lucruri, statul român, prin cei de la putere, clasa politică, ar trebui să ia atitudine. Adică să-i pună la respect, întorcându-le în primul rând spatele până ce vor înţelege că ei, maghiarii, nu sunt stat în stat, ci o minoritate a statului român, faţă de care au anumite obligaţii, dintre care cea mai elementară ar fi respectul ce trebuie să-l acorde majoritarilor, celor cu care convieţuiesc, şi care îi acceptă ca parte a unui întreg. Abia după ce vor face dovada bunei-cuviinţe, a loialităţii faţă de ţara în care se nasc, trăiesc, muncesc şi sfârşesc, se poate vorbi de o participare fără discriminare şi credibilă la conducerea societăţii româneşti în ansamblul ei, cu contribuţia nu numai în interesul minorităţii, ci a tuturor locuitorilor ţării.

Am subliniat, de nenumărate ori, că noi nu cu masa maghiarilor avem probleme, ci cu modul comportamental şi atitudinal al unora, în special la nivelul celor care-i manipulează. Ne deranjează permanenta atitudine de frondă întreţinută strategic de liderii acestora, nerecunoaşterea faptului că viitorul prosper al comunităţii maghiare transilvănene este ombilical legat de cel al românilor cu care convieţuiesc. Dacă această unitate în diversitate ar funcţiona, de bună seamă că nu ne-am face probleme, dacă la primăria Târgu-Mureş ar câştiga alegerile un român sau maghiar, dacă în fruntea Consiliului Judeţean am avea un maghiar etc., cu condiţia să fie cetăţeanul cel mai bun şi loial statului în care trăieşte. Dacă pakistanezul din Anglia, recent ales de o puzderie de englezi în fruntea primăriei Londrei, a reuşit această transfigurare doar într-o viaţă de om, adică într-o singură generaţie, faptul se datorează voinţei lui de a deveni englez nu numai cu acte, ci şi cu fapte, lucru de altfel demonstrat din plin, fără a uita de-ai săi, de unde a sosit. Pentru că în Anglia, unde trăieşte el, nu poate fi decât englez. Desigur, astfel de situaţii ne-am dori şi noi, şi atunci nu ne-am face probleme dacă vreun maghiar din România ar ajunge chiar şi în fruntea ţării, sau prim-ministru. Dar cu oameni care doresc destructurarea ţării, slăbirea ei, separatisme de tot felul şi autonomii etnice, nu se poate acest lucru.

Aşa spunem noi, pentru că pentru cei de la putere, şi mai ales dacă aceasta este în mâna PSD, lucrurile stau cu totul altfel. Despre ce este vorba ne lămureşte tocmai eminenţa cenuşie a PSD judeţean, şi „marele român", Vasile Gliga, împreună cu antiromânul până în măduva oaselor, Brassai Zsombor, mai-marele UDMR mureşean, cel căruia nu-i place să amestece merele cu perele, dar iată că de data aceasta o face punând la cale o colaborare foarte benefică pentru ei, dar deosebit de umilitoare pentru români.

Aşadar, să facem o mică recapitulare! Judeţul Mureş a avut pe listele de alegători, la recentele alegeri judeţene, 483.231 de persoane, dintre care doar 51,51 la sută s-au prezentat la vot, adică 248.864 de mureşeni. De ce doar atâţia nu e cazul acum să discutăm. Din cele 232.169 de voturi valabil exprimate, pentru că au fost şi anulări, 79.084 de voturi, adică 34,1 la sută, au aparţinut UDMR, 55.541 de voturi, adică 23,9 la sută PSD, iar 52.544 de voturi au intrat în contul PNL, procentul fiind de 22,6 la sută. Pentru voturile obţinute, UDMR a primit 15 mandate, iar celelalte două formaţiuni câte 10 mandate fiecare. Dacă am lua în calcul pe toţi cei 483.231 de mureşeni cu drept de vot, procentele de reprezentativitate ar fi următoarele: 16,4 la sută în cazul UDMR, 11,5 la sută în cazul PSD şi 10,9 la sută în cazul PNL. O nimica toată pentru fiecare. Cu asemenea procente de reprezentativitate, în spaţiul public mureşean nu ai cum să-ţi arogi dreptul „de viaţă şi de moarte" asupra unui areal pe care, de fapt, nu-l reprezinţi decât într-o foarte mică măsură. Iată de ce, stimaţi cetăţeni, pentru evitarea unor astfel de enormităţi, ar fi imperios necesară introducerea în România a votului obligatoriu, aşa cum de altfel se întâmplă şi în alte ţări, îndeosebi în cele scandinave, cu democraţia cea mai avansată.

Pentru că UDMR utilizează de mai bine de un sfert de veac votul etnic, care înseamnă în fapt un vot antiromânesc şi antidemocratic, pentru atitudinea de frondă a acesteia şi pentru subminarea procesului democratic al scrutinului, formaţiunile româneşti ar trebui să-şi întindă mâna şi să dea o lecţie acestora, trimiţându-i pe banca de rezervă, până ce vor înţelege ce înseamnă un vot democratic, capitol spre care românii au dovedit că au înclinaţii. Posibilităţi ar fi avut, pentru că 46,5 la sută fac mai mult decât 34,1 la sută, ca reprezentativitate. O coaliţie dintre PSD şi PNL, la nivel judeţean ar fi putut funcţiona, evident cu anumite dificultăţi, dar în mod benefic. Numai că, mai-marii PSD, fie că este vorba de cel de la centru, sau de cel de la judeţ, care se laudă în gura mare că au câştigat alegerile, vor o viaţă tihnită, comodă. Nu vor să se complice cu ai lor, pe altarul interesului naţional, alegând o formulă de colaborare în plan politic şi administrativ mult mai facilă pentru ei, dar deosebit de dăunătoare pentru interesul judeţului, al ţării, aducând din nou în prim-planul Puterii acea formaţie care, prin esenţa ei, se va bucura de România abia atunci când o va vedea destructurată, ciopârţită. Dar ce contează acest lucru pentru un partid, pentru care patria este ceva foarte vag, pentru nişte „patrioţi" de talia telormăneanului Dragnea, sau a ibăneşteanului Gliga, indivizi pentru care adevărata lor ţară este partidul, iar adevăratul pământ strămoşesc, pe care trebuie să-l apere cu sfinţenie întru prosperitate, sunt imperiile proprii, agonisite cum numai ei ştiu, după 1989. Atât, şi nimic mai mult.

Comunicatul de presă remis redacţiei noastre pe data de 21 iunie 2016 şi semnat de către cei doi lideri judeţeni: al PSD - Vasile Gliga şi UDMR - Brassai Zsombor, este de un cinism nemaiîntâlnit şi el ne aduce aminte de odiosul Pact Ribbentrop-Molotov, la nivel local. Şi, pentru a rămâne în istorie ca o mostră de trădare a interesului naţional, îl vom reda integral tiparului, pentru că, nu-i aşa, istoria este învăţătoarea vieţii, din care noi, românii, nu prea învăţăm. Iată textul integral: „PSD Mureş şi UDMR Mureş au stabilit astăzi (luni, 20 iunie), de comun acord, să colaboreze pentru următorii 4 ani în cadrul Consiliului Judeţean Mureş.

Astfel, PSD Mureş va susţine candidatul UDMR pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, iar cei doi vicepreşedinţi vor fi aleşi din cadrul consilierilor PSD.

Cele două formaţiuni vor colabora pentru o dezvoltare reală a judeţului Mureş, vor lupta pentru atragerea de fonduri guvernamentale şi europene, iar preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi vor avea în permanenţă uşile deschise pentru aleşii locali şi pentru toţi cetăţenii judeţului.

Scopul acestei colaborări este ca, până în 2020, judeţul Mureş să devină unul din cele mai dezvoltate judeţe din România, şi să recupereze distanţa pierdută prin stagnarea proiectelor de dezvoltare din ultimii 4 ani".

Impresionant până la lacrimi. Vedeţi, dragi mureşeni, cum va începe să curgă laptele şi mierea pe meleagurile noastre în următorii 4 ani, graţie acestei minunate şi inteligente coaliţii? Ce sarcasm şi câtă bătaie de joc!

Lasă un comentariu