Angajarea rudelor de către parlamentari reprezintă sau nu conflict de interese?!

Distribuie pe:

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) atrage atenţia că modificarea statutului deputaţilor şi senatorilor (art. 38, alin. 11, din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) este în totală contradicţie cu dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul Penal - prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă şi penală.

„Prin propunerea legislativă adoptată de Parlament, se creează premisa conform căreia interdicţia de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare operează doar de la data introducerii acestui articol, respectiv anul 2013 (Legea nr. 219), cu toate că anterior acestui moment exista o dispoziţie expresă care să interzică parlamentarilor să îşi angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare, şi anume art. 70 din Legea nr. 161/2003.

Prin urmare, nici anterior adoptării Legii nr. 219/2013, parlamentarii nu puteau dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare, întrucât aveau obligaţia de a respecta regimul juridic al conflictelor de interese, în speţă dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul penal.

Regimul juridic al conflictului de interese administrativ, pentru toate categoriile de persoane care ocupă funcţii (demnităţi) publice este cel reglementat de dispoziţiile Legii nr. 161/2003, coroborat, din punct de vedere procedural cu dispoziţiile Legii nr. 176/2010.

Din aceste considerente, opinăm faptul că definiţia conflictului de interese cuprinsă în art. 70 din Legea nr.161/2003 este suficient de clară, precisă şi necondiţionată de adoptarea altor reglementări, subsecvente, pentru diferite categorii de demnităţi şi funcţii publice.

În prezent, pe rolul instanţelor, în diferite faze procesuale, se află un număr de 29 de cauze în care ANI a constatat încălcarea de către membrii Parlamentului a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese ca urmare a angajării rudelor la cabinetele parlamentare.

În perioada 2011 - 2015, ANI a constatat, în cazul deputaţilor şi senatorilor, 56 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă şi 26 de cazuri de conflicte de interese de natură penală. ANI a câştigat definitiv şi irevocabil în 22 de cazuri şi doar într-un singur caz instanţa a anulat raportul de evaluare emis, restul dosarelor fiind pe rol. Referitor la conflictele de interese de natură penală, în 18 cazuri instanţa a emis sentinţe de condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, în 3 cazuri amendă administrativă iar în 5 cazuri, dosarele se află pe rolul organelor de cercetare penală", precizează ANI, într-un comunicat de presă.

Lasă un comentariu