Valea Gurghiului reprezintă acea vatră a românismului, a creştinismului curat şi sănătos, a respectului faţă de semeni, a dragostei faţă de înaintaşi şi a legăturii indestructibile care trebuie să existe între toţi cei care simt româneşte şi a căror inimă vibrează intens pentru sfântul nostru neam românesc. Valea Gurghiului, acest ţinut mirific şi binecuvântat de Dumnezeu cu atâtea frumuseţi, este situată în zona în care Munţii Gurghiului străjuiesc de-o viaţă şi supraveghează de la semeţia înălţimii lor văzduhurile înconjurătoare şi dau mărturie parcă despre faptele minunate ale celor de demult, care au trăi pe aceste meleaguri.
Zona Văii Gurghiului se impune printr-o viaţă folclorică deosebit de intensă, evidenţiază apoi fenomene şi procese folclorice mai slab reprezentate în alte părţi, după cum situarea ei geografică i-a imprimat o fizionomie proprie, caracteristică zonelor folclorice intense. Integrată organic în folclorul Transilvaniei, ea îmbină mai ales note specifice Năsăudului, Câmpiei şi sud-estului ardelean, dar aminteşte, în multe privinţe, de folclorul Moldovei. Se poate spune că zona Gurghiului e o „zonă carpatică". Pitorescul peisajului geografic şi al aşezărilor omeneşti vine să explice marea putere de atracţie pe care o exercită Valea Gurghiului, atât în trecut cât şi în prezent. E o zonă care se pretează dezvoltării turismului, oferind nu numai un peisaj geografic mirific, ci şi aşezări pitoreşti în care arta populară şi manifestările folclorice sunt încă vii şi uneori deosebit de spectaculoase.
Desigur, pe Valea Gurghiului, cea mai însemnată localitate este Gurghiul, o aşezare cu rădăcini adânc înfipte în istoria acestor locuri. Cea mai verosimilă origine a numelui de Gurghiu este cea latină, derivând din cuvântul „gurgulio", devenit în limba română „gurgui". Acest cuvânt în limba română are mai multe înţelesuri, printre care şi acela de vârful unui deal, al unui munte. Anton Pann spunea că „măgura cea gurguiată n-o doboară vânt vreodată", iar Sandu Aldea zicea că „opânzul era spre miazăzi de un gurgui de deal". Pentru această origine pledează şi cea mai veche denumire documentară a Gurghiului şi anume „Gurgen", pe care o găsim într-un document privind Episcopia Agria din Cehia de azi, semnat la Gurghiu de Bela IV, regele Ungariei, la 23 februarie 1248. Românii, cei mai vechi locuitori ai regiunii, au putut numi Dealul Cetăţii „gurgui", după forma pe care de fapt o are acest deal, destul de bătător la ochi, încât a putut determina atât numele râului, cât şi al ţinutului.
„Târgul fetelor" de la Gurghiu este un obicei a cărui origine se cunoaşte din istoria acestor locuri. În anul 1880, prinţul Rudolf al Austriei organizează la Gurghiu „Festivalul de artă populară", în curtea castelului. „Târgul fetelor" sau al Sângeorzului, cum era denumit odinioară, avea loc în data de 23 aprilie, la sărbătoarea Sfântului Gheorghe, astăzi târgul se ţine la altă dată. Şi locul ţinerii târgului a fost modificat de-a lungul timpului. Din anul 1970, se organizează pe platoul de lângă pădurea Mociar târgul cu denumirea de „Târgul fetelor". Aici vine tineretul din satele din zonă cu jocuri, cu muzicanţi, iar comercianţii organizează „şatre" - tarabe, unde se vând dulciuri, mâncare, haine, jucării - spre bucuria copiilor, tot felul de obiecte tradiţionale. Târgul de la Gurghiu intensifică relaţiile interumane, sociale şi culturale. Târgul acesta a adunat, de-a lungul timpului, şi adună şi în prezent o mare mulţime de oameni din localităţile din jur, dar şi din alte regiuni. Numele de „Târgul fetelor" vine de la faptul că aici se întâlnesc feciorii tineri şi tinerele fete din localităţile Văii Gurghiului, prilej de a se lega prietenii, iubiri, iar uneori chiar căsătorii (cel puţin aşa era în trecut).
Este bine că şi această tradiţie folclorică românească este continuată şi în zilele de azi. Astfel, în ziua de duminică, 26 iunie 2016, pe platoul Mociar, a avut loc ediţia din anul acesta a tradiţionalului „Târg al fetelor", eveniment organizat de Primăria şi Consiliul Local Gurghiu, un merit deosebit la reuşita acestui amplu eveniment având domnul Laurenţiu Boar, extrem de harnicul şi activul primar al comunei Gurghiu. Domnia sa a fost şi de data aceasta sufletul acestui eveniment tradiţional românesc, care s-a ţinut în ziua care este declarată Ziua Drapelului Naţional.
Evenimentul a debutat cu primirea cu pâine şi sare a oaspeţilor: Laurenţiu Boar, primarul comunei Gurghiu; senator Alexandru Petru Frătean, deputat Cristian Chirteş, Szabo Arpad, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mureş, moderatorul manifestării fiind Ciprian Istrate, îndrăgitul interpret al cântecului popular românesc.
Conform bunei tradiţii creştineşti, în deschidere, a fost rostită rugăciunea de binecuvântare de către preoţii Călin Şipoş şi Nagy Istvan.
În discursul său, senatorul Alexandru Petru Frătean îi felicită atât pe primar cât şi Consiliul Local al comunei Gurghiu pentru tot ceea ce fac. Deputatul Cristian Chirteş, originar de pe aceste meleaguri, a vorbit despre acest eveniment, amintindu-şi de anii copilăriei când venea la acest târg, domnia sa felicitând totodată autorităţile pentru menţinerea tradiţiilor populare din moşi-strămoşi. Domnul Szabo Arpad a spus că vine la acest târg de mulţi ani, aici fiind o sărbătoare a tradiţiilor.
Domnul Laurenţiu Boar, primarul comunei Gurghiu, în expunerea domniei sale, a mulţumit tuturor celor prezenţi, a vorbit despre vechimea acestei sărbători tradiţionale, spunând că este foarte important să se ducă mai departe portul popular. Laurenţiu Boar aduce cuvinte de felicitare şi mulţumire tuturor acelora care au îmbrăcat costumul popular, precum şi ansamblurilor, care prin cântec, joc şi port popular duc tradiţia folclorică mai departe. Domnul Laurenţiu Boar a mulţumit cetăţenilor comunei Gurghiu pentru încrederea pe care i-au acordat-o ca să conducă pe mai departe această comună.
A avut loc apoi premierea de către domnul primar Laurenţiu Boar şi Primăria Gurghiu a 17 familii care au aniversat 50 de ani de căsătorie. Aceste familii sunt: Finna Dominic-Andrei şi Iboica, Szasz Vendelin şi Roza, Hărşan Mihai şi Maria, Boari Ioan şi Viorica, Szasz Ilyes şi Maria, Szucsaki Ştefan şi Ileana, Berki Gheorghe şi Cristina, Zsoga Emilia şi Rudolf, Farkas Istvan şi Monika, Menyhart Laurenţiu şi Ileana, Şărdean Vasile şi Maria, Bena Gheorghe şi Aneta, Ciurba Neculae şi Aurelia, Husar Mihail şi Felicia, Todoran Dumitru şi Maria, Câmpian Ioan şi Silvia, Laczko David-Laszlo şi Virvara.
A urmat apoi un foarte interesant program cultural artistic deschis de Ciprian şi Mihaela Istrate, apoi a fost prezentat obiceiul de nuntă (furatul miresei, nunta). În cadrul programului artistic au mai evoluat: Traian Stoita (Sibiu), Ansamblul HORA(Reghin), Ansamblu de dansuri maghiare Glăjărie, Ciurba Daiana, Ciurba Iuliana, Florina Oprea, Laura Man Uilăcan, Ansamblul Ibăşteana, Ansamblul Hodăceana, Maria Neag, Grup vocal Maris, Sarosi Gabriela, Daiana Suceava, Iuliana Dorina Oprea, Timar Kincso.
Şi de data aceasta tradiţionalul „Târg al fetelor" de la Gurghiu s-a dovedit a fi o adevărată sărbătoare a tradiţiilor populare româneşti, o sărbătoare a folclorului de pe aceste meleaguri. Se cuvine să adresăm cuvinte de felicitare organizatorilor acestui festin cultural-artistic, în mod special domnului primar Laurenţiu Boar, care şi-a dat toată silinţa ca acest eveniment să fie o reuşită deplină, ceea ce a şi fost, spre încântarea tuturor celor prezenţi. În dorim domnului primar Laurenţiu Boar mult succes pe viitor, să conducă cu elan, sârg şi dăruire destinele comunei Gurghiu, cea mai reprezentativă comună a Văii Gurghiului şi una dintre cele mai reprezentative din judeţul Mureş.
