V-aţi întrebat vreodată cum a fost descoperită licoarea miraculoasă ce se face din boabele de cafea? Deşi nu beau cafea, am nişte prieteni, mari amatori de cafea, iar eu încerc să le-o fac, pe cât posibil, de fiecare dată când ne întâlnim. Nu ştiu cum de le place. Unora le amărăşte sufletul. Povestea cafelei a apărut într-o carte prima oară prin 1671, aşa că, nu se ştie dacă e adevărată în totalitate.
Legendă e cam aşa: Totul a început cu nişte capre din Etiopia în secolul al IX-lea d. Hr. S-au înfruptat şi din boabele de cafea, Kaldi, ciobanul, a observat că erau pline de energie. A analizat problema şi şi-a dat seama care era cauza. Omul, cuminte, s-a dus şi i-a spus stareţului de la mănăstirea din zonă. Acesta a fiert boabele şi a băut ceea ce se crede a fi prima cafea din lume. A observat că această infuzie miraculoasă l-a ţinut treaz în timpul lungilor ore de rugăciune (chiar şi pe-atunci se dormea la rugăciune). Le-a spus şi celorlalţi călugări şi vorba a început să se răspândească înspre peninsula Arabă. Comercianţii veneţieni au adus cafeaua în Europa în 1615, însă au existat numeroşi opozanţi care şi-au manifestat reticenţa faţă de cafea în mod făţiş, numind-o „invenţia amară a Satanei", clericul local a condamnat-o, iar controversă a fost atât de mare încât s-a solicitat intervenţia Papei. Din fericire, acesta a hotărât să guste băutura şi i-a plăcut atât de mult încât şi-a dat aprobarea papală. Restul e istorie!
