Potrivit sursei agroinfo.ro, dintr-o analiză întreprinsă de AGRO INTELLIGENCE - Sistemul de informaţii pe securitatea alimentară (SISA), un grup de analize agro-strategice, aflăm că există un grad de sărăcie mai ridicat în zonele cu investitori străini datorită unei competiţii neloiale, fiindcă fermieri mici nu pot investi în agricultură, deoarece şi-au arendat terenurile, sau le-au vândut străinilor. Prin urmare, nu pot deveni competitivi cu companiile străine, a declarat Mădălina Neacşu, preşedintele AGRO INTELLIGENCE (SISA). Înstrăinarea masivă a pământului românesc atrage după sine dispariţia fermelor de familie, şi, implicit, provoacă o insecuritate alimentară. Domnia sa mai spune că datorită lipsei de fermieri tineri, bine pregătiţi profesional, în curând nu vom mai avea un control asupra securităţii alimentare a ţării, fenomen influenţat şi de importul masiv de produse agroalimentare. Cele semnalate de grupul de analize sunt de natură să provoace nelinişte în rândul populaţiei, mai ales că, în conjunctura actuală, cu fenomene meteorologice extreme, o criză alimentară este mult mai periculoasă şi mai greu de depăşit decât o criză financiară. Vremelnicii guvernanţi ai României, obedienţi faţă de directivele Uniunii Europene, au scos o lege privind vânzarea terenurilor agricole, pe placul străinilor. Chiar cu riscul să fiu acuzat de simpatii faţă de politica Guvernului de la Budapesta, amintesc că ungurii sunt mult mai restrictivi în ce priveşte achiziţionarea terenurilor agricole de către străini. La fel se petrec lucrurile în Bulgaria, Polonia, ne mai vorbind de Franţa şi celelalte ţări occidentale din UE. Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence - Sistem de informaţii pe securitatea alimentară (SISA), prezentat de Mădălina Neacşu, preşedinte, fondator al acestei organizaţii, românii mai deţin în proprietate sau arendă puţin peste 30 la sută din suprafaţa de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare. Este strigător la cer să constaţi că mâine, poimâine, vom rămâne fără ţară, că, până şi mormintele din ţintirim, unde îşi dorm somnul de veci moşii şi strămoşii noştri, vor ajunge în proprietatea străinilor. Conform rapoartelor notariale există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor: italieni - 23,4 la sută; nemţi - 15,5 la sută; arabi - 10 la sută; unguri - 8,2 la sută; spanioli - 6,2 la sută, austrieci - 6,1 la sută; danezi - 4,5 la sută; olandezi, greci, turci, precum şi în proprietatea multinaţionalelor Rabobank, Generali, ASI Europa. Suprafeţele cele mai mari sunt vândute în judeţele Timiş, Vaslui şi Arad, iar preţul de vânzare al unui teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, când în ţările Uniunii Europene depăşeşte 30.000 de euro. O situaţie clară privind terenul agricol vândut străinilor, sau predat în arendă, la noi în judeţ, o are numai SRI, celelalte instituţii ale statului nu au de unde cunoaşte situaţia reală, fiindcă de multe ori, sub o mască de investitor, arendaş român, se ascunde un străin. Adrian Rădulescu, fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii, participant la evenimentul legat de Legea vânzării terenurilor agricole în România, situaţia terenurilor cumpărate de străini şi a celor administrate de ADS, precum şi cadastrarea acestora, din data de 17 iunie 2016, la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Gheorghe Ionescu-Siseşti, a declarat că vânzarea terenurilor agricole către persoanele fizice sau juridice străine ar trebui oprită cu metode democratice şi că statul se poate implica în recuperarea terenurilor de la fondurile de investiţii prin Agenţia Domeniilor Statului (ADS), după care să le pună la dispoziţia tinerilor fermieri, contra cost. Elena Tatomir, director în MADR a propus o analiză privind cauzele care îi determină pe ţărani să-şi vândă pământul, să se găsească soluţii de întoarcere la satul românesc. Târziu, după ce a cântat cocoşul de trei ori, românii se trezesc la realitate…!
