Cununa grâului la Sînpetru de Câmpie

Distribuie pe:

În organizarea Primăriei Sărmaşu, a Bibliotecii „Liviu Rusu", a Primăriei Sînpetru de Câmpie şi a Direcţiei Pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Mureş, în localitatea Sînpetru de Câmpie, în prima sâmbătă a lunii iulie, s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a Sărbătorii secerişului - „Cununa grâului", după ce prima ediţie a acestui eveniment tradiţional agrar s-a desfăşurat în localitatea Sărmăşel Gară.

Cum un astfel de eveniment este menit să mai dezmorţească rutina specifică lumii rurale, şi această ediţie a fost gândită în asemenea mod încât să satisfacă o paletă mai largă de aşteptări în domeniul cultural. Aşa se face că ziua de sâmbătă a fost împărţită în trei mari momente: lansare de carte şi evocarea personalităţii lui Traian Gherman, claca la secerat şi împletirea cununii şi, aşa cum se încheie fiecare moment important din lumea satului, voia bună şi cântecul au încheiat seria manifestărilor dedicate Sărbătorii secerişului.

Începuturile au fost făcute „La basculă", la marginea satului, loc atât de bine cunoscut localnicilor şi care acum a reprezentat gazda primitoare pentru cei prezenţi. Sub un soare dogoritor de cuptor, cu oameni veniţi din Sărmaşu, Sărmăşel Gară, Sînpetru de Câmpie, Bârlibaş, Dâmbu, Sîngeorgiu de Câmpie, Satu Nou sau Tuşinu, amfitrion al deschiderii manifestării a fost bibliotecar Dinuca Burian, a căror rădăcini se află în comuna Sînpetru de Câmpie, cea care a ţinut ca evenimentul de anul trecut să fie continuat. Au urmat, rând pe rând, primarul oraşului Sărmaşu, ing. Ioan Mocean, primarul comunei Sînpetru de Câmpie, Lucian Minodor Pogăcean, din ale căror discursuri s-a putut trage clar o concluzie: cele două unităţi administrativ-teritoriale învecinate au şi potenţialul dar şi dorinţa de a conlucra pentru ca atât tradiţiile dar şi aspecte socio-economice să poată fi aplicate cât mai curând, în folosul celor din zonă.

A venit rândul cărţilor şi al sănătăţii din paginile cărţilor. Tânăra interpretă de folclor, Oana Bogdana Pop, şi ea din părţile locului, absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu- Mureş, să prezinte cea mai nouă realizare a sa, o carte despre modul în care putem fi mai sănătoşi: „Sănătate cu tratamente naturiste". Despre plantele de leac, dar şi cum acestea ne ajută să fim mai sănătoşi au vorbit Nicolae Băciuţ, director al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Mureş şi dr. Dan Mircea Fărcaş, cei care au semnat prefaţa.

Despre grâu, claca la secerat, cununa grâului avem mărturii şi din cartea „Vechi obiceiuri agrare la români - Claca la secerat şi cununa de grâu" a lui Traian Gherman, o carte de referinţă pentru cei care doresc să aprofundeze acest aspect, să ia contact cu o muncă intensă de cercetare a acestor clăci, în câteva sute de localităţi, printre care şi Sînpetru de Câmpie şi Sărmaşu. Personalitatea lui Traian Gherman a fost evocată de nepoata domniei sale, dr. Ileana Roman, acum la 55 de ani de la moartea sa. Născut în 1879, în Corpadea, judeţul Cluj, Traian Gherman va rămâne cu siguranţă în mintea celor pasionaţi de etnologie prin lucrările sale dedicate meteorologiei populare, dar şi cununii de grâu, obicei prezentat în 751 de sate, într-o carte-document ce cuprinde, printre altele, şi 50 de moduri de a împleti cununa de grâu.

Dar cum subiectul central a fost cununa de grâu, în jurul prânzului, când grâul era numai bun de secerat, un alai format din membrii Grupului Graiul Câmpiei din Sărmaşu, cei ai Ansamblului Doina Sărmaşului, dar şi localnici din comună şi invitaţi au plecat cu ceteraşi spre lanul de secerat. Au tăiat, au legat, au făcut snopi, iar la final cununa cea mare de grâu era gata de adus găzdoaiei, Aurica Pop. Şi, muncă fără puţină cântare nu se poate, printre invitaţii la claca la secerat s-a aflat şi rapsodul popular Vasile Soporan, din Frata, care a ţinut să mai îndulcească arşiţa cea mare printr-o cântare pentru secerătoare. Şi cum lucrurile cele bune se încep cu Dumnezeu, preoţii Robert Belean, Răzvan Bucur şi Chirilă Horea au sfinţit holdele şi s-au rugat ca locul să fie ferit de vremuri mari, iar recoltele să fie bune. Ulcioarele cu apă rece şi coşul cu slănină, pâine, caş şi ceapă au fost vedetele următoare. Masa a fost servită, pe mirişte, pe un cenuşer, aşa cum obişnuiau părinţii şi bunicii noştri să facă acest lucru. Cununa a fost dusă apoi gazdei, de fete tinere, tot în cântec şi chiuit, iar femeile mai pricepute, aşa cum este Moldovan Veronica, din Dâmbu, i-a descântat cununii, după obiceiul locului. Deşi o parte dintre cei care astăzi privesc acest obicei îl asociază cu sărbătoarea recoltei iniţiată în perioada comunismului, Cununa grâului îşi are rădăcinile cel mai probabil, în era precreştină. Se crede că în ultimele fire de grâu se ascunde sufletul acestuia şi de aceea ele sunt folosite pentru a împleti cununa. Bobul de grâu se spune că descrie faţa lui Hristos, iar la final de secerat ultimele spice se înnoadă pentru ca ţarina să fie protejată. Grâul are o valoare de simbol deosebită, grâul nu se arunca pe jos, era esenţa pâinii noastre, celei de fiecare zi. Bobul de grâu este simbolul învierii, al renaşterii şi perpetuării vieţii. Grâul face parte integrantă din momentele importante în viaţa fiecărui individ. La naştere, în scăldătoare i se pune copilului un pumn de boabe de grâu, pentru ca acesta să aibă parte de o viaţă îmbelşugată, apoi, la cununie, peste tânăra familie se aruncă boabe de grâu, pentru a fi fericită tot restul vieţii, iar la trecerea dintre hotarele vieţii, bobul de grâu serveşte pregătirii colivei. Grâul este cel mai sacru aliment din acest spaţiu: din grâu curat se fac şi prescurile ce servesc la Sfânta Liturghie.

Cununa grâului a fost pusă la loc de cinste, în ea rezidă spiritul grâului, iar de acum, pentru că recolta a fost una îndestulătoare, e vremea cinstirii, a bucuriei şi a desfătării. O expoziţie a cuprins grâul, pâinea, colacii, cozonacii, făina, toate produsele oferite cu generozitate de grâu. Lângă ea s-a jucat, s-a recitat şi s-a cântat alături de Nelu Şopterean, Ştefania Pârlea, Oana Bogdana Pop, Alexandru Rusu, Ansamblul Doina Sărmaşului şi Ansamblul Copiii Sînpetrului.

Lasă un comentariu