Doar după alegeri ies la iveală… „Soluţiile imorale…!"

… De ce? Pentru că, înaintea votului, cetăţeanul nu trebuie să afle ce „se coace" în laboratoarele partidelor; cum se adună, uneori, în secret, la aceeaşi masă viitoarele (coaliţii) de formaţiuni hapsâne! „Interesul naţional", dar şi „cel local"?, o vorbă-n vânt, aruncată în preajma alegerilor, pentru a ne „îndemna" pe noi, votanţii, să facem drumul dus-întors la urnele de vot!

Cine a vorbit, în premieră, de aşa-zisa „soluţie imorală", în politica dâmboviţeană - preluată cu osârdie şi de unii politicieni transilvăneni, chiar şi mureşeni? Nimeni altul decât fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, cu referire directă la unul dintre partide. El fiind chiar unul dintre artizanii constituirii unor coaliţii (adunări de formaţiuni hapsâne). Între timp, sintagma a făcut carieră, ea fiind utilizată de majoritatea analiştilor, în momentele în care se fac referiri la funcţionarea unor coaliţii (fie ele chiar şi numai conjuncturale).

Cum însă politica este „arta compromisului", a asocierilor nefireşti, pe principiul „scopul scuză mijloacele", în România ultimilor 26 de ani, am asistat la o suită de „soluţii imorale", la un „lanţ" de imoralităţi, de pe urma cărora doar cei ajunşi la „caşcavalul puterii" au avut de câştigat. UDMR a fost una dintre puţinele formaţiuni (care, deşi cu un statut politic neclar!) a „dansat" prin aproape toate guvernele. Cumva, de dragul slujirii interesului naţional (prin care înţelegem şi cel al maghiarilor de rând)? Nici pomeneală! La un CRU, un oarecare Tamas Sandor spunea: „Doar intrarea UDMR (şi) în viitorul Guvern ne va ajuta să dezvoltăm Transilvania, Ţinutul Secuiesc (halal dezvoltare!). De altfel, în întreaga sa istorie, UDMR a stat cu faţa către Opoziţie, dar cu un ochi privea (ca şi acum) către Putere, de-acolo venind doar… borcanul de miere. Cam asta-i tot ce a contat pentru UDMR. Plus, aspiraţiile autonomiste.

Partidele româneşti? Un sprijin de nădejde pentru UDMR, dar nu şi apărătoare (decât înainte de alegeri!) ale… interesului naţional! Declaraţiile lui Victor Ponta (pe când era preşedinte al PSD şi co-preşedinte al defunctului USL), cum că, doar prin câştigarea unei majorităţi confortabile, guvernul nu va mai fi supus şantajului (cu referire la UDMR), s-a dovedit a fi una dintre numeroasele „minciuni de politician", câtă vreme şi după ce populaţia (înţelegându-i mesajul) i-a acordat o majoritate de 70% în parlament, a apelat la UDMR!

Dar parcă numai fostul USL şi continuatorul USD, iar acum PSD au procedat astfel? Da, de unde. Gurile rele spun răspicat că şi actualul PNL (cu PDL cu tot) are, în plan, ca, dacă va câştiga parlamentarele, în 2016, să-şi asocieze UDMR la guvernare! Adică, nimic nou sub soare… Aceeaşi Mărie, cu altă pălărie!

Ceea ce l-a făcut pe un analist politic să exclame: „Treziţi-vă, băieţi! Lăsaţi jumătăţile de măsură! Suiţi-vă la cerinţa pentru care sunteţi învestiţi, domnilor, nenumăraţi miniştri şi parlamentari! Poporul nu vă votează că sunteţi frumoşi, că vă chemaţi PSD, PNL ori altfel, ci pentru a face ceva pentru ţară, nu numai pentru propriile buzunare!"

Fără comentarii…

Lasă un comentariu