Românul, cu bunul lui bun-simț, crescut în cultul moralei creștine, în acel tradițional respect pentru familie, armonie între soț, soție și copii, a rămas uluit, aflând că un cuplu homosexual, locuind acum la New-York, al cărui „mariaj oficial" a avut loc în Belgia, a cerut Curții Constituționale a României să îi recunoască, oficial, căsătoria gay, invocând că ei doresc să beneficieze „de aceleași drepturi ca orice cuplu căsătorit." Totul depindea de acea decizie prin care Curtea Constituțională urma să definească, miercuri, 20 iulie a.c., familia. După cum se știe, în urma celor 3.000.000 de semnături ale românilor, Coaliția pentru Familie a depus, la 23 mai 2016, la Senat, propunerea cetățenească de revizuire a Constituției României, în sensul de a se prevedea, în Legea fundamentală a țării, că familia se întemeiază în urma căsătoriei între «un bărbat și o femeie», nu „între soți", cum se prevede în formularea actuală.
Scopul acestei propuneri legislative? „Protejarea explicită a familiei și a drepturilor părinților." Pentru adunarea celor 3.000.000 de semnături, Coaliția pentru Familie, care a inițiat propunerea cetățenească, a fost sprijinită de Biserica Ortodoxă Română, după unii și de cea Catolică și de cea Reformată: „Familia naturală, tradițională, universală trebuie apărată, pentru a rezista în fața unor «modele» noi de familie."
Curtea Constituțională a României (CCR), garant al supremației Constituției, „a constatat și a votat, în unanimitate, miercuri, că propunerea legislativă cetățenească de revizuire a Constituției, referitoare la faptul că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat și o femeie îndeplinește condițiile privind exercitarea inițiativei și a dat aviz pozitiv." Judecătorii au susținut că „drepturile cetățenilor nu sunt suprimate prin această inițiativă", iar revizuirea Constituției nu este un atribut al CCR.
Inițiativa cetățenească a fost semnată de trei milioane de români cu drept de vot, în loc de 500.000, cât se cere, fiind necesare 20.000 de semnături din cel puțin jumătate din județele României. Senatul României a trimis-o la CCR. După decizia Curții Constituționale a României, prin care s-a dat undă verde de revizuire privind căsătoria, Senatul acum o trimite comisiilor de specialitate pentru avize, apoi urmează votul final, care trebuie să întrunească o majoritate calificată, de cel puțin 2/3 din membrii fiecărei camere. Revizuirea Constituției trebuie aprobată prin referendum, în maximum 30 de zile de la adoptarea proiectului în Parlament.
Inițiatorii propun ca referendumul național pentru modificarea Constituției, cu formularea propusă: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor", să se desfășoare odată cu alegerile parlamentare.
Ca ziarist, ca scriitor, ca român, de 55 de ani pe baricada adevărului și a interesului național, consecvent unor principii, îmi respect opiniile și redau aici acea intervenție rostită, la 5 septembrie 1996, în ședința în plen a Camerei Deputaților, în cadrul dezbaterilor asupra proiectului de lege pentru modificarea și completarea
Codului Penal, referitor la articolul 200 privind homosexualitatea: „Poporul român, născut creștin, și-a așezat, de când se știe, existența pe coordonate precum moralitatea, discreția, demnitatea, sfiiciunea, bunul-simț (…) Prin modificarea articolului 200 din Codul Penal, referitor la acceptarea relațiilor sexuale între persoane de același sex, ni se cere ceva ce nu concordă cu concepțiile moralei creștine, religioase, cu tradițiile spirituale ale poporului român. Un popor, cel dintâi născut creștin în Europa, cu „măsură în toate", care a dat o bună și curată educație familiei, copiilor, se simte jignit prin acest articol. Articolul 200 privind homosexualitatea s-a născut la cererea organizațiilor homosexualilor! Un popor blând, condus de un mare bun-simț, este și va fi, întotdeauna, împotriva nefirescului. Un articol de acest fel constituie o jignire și o sfidare a moralei creștine, a bunului-simț românesc, a legilor nescrise ale neamului."
O părere, de atunci, pe care o susțin și o mențin, și azi, cu tărie! Iar Curții Constituționale a României, condusă acum de Valer Dorneanu, felicitări!
