UDMR - alianța bate votul!

Consiliul Reprezentanților Unionali (CRU) al UDMR s-a întrunit, la finele săptămânii trecute, la Târgu-Mureș, pentru a analiza și evalua rezultatele obținute la alegerile locale și a pune la punct metodologia de selectare a candidaților pentru alegerile parlamentare din toamna acestui an.

Dincolo de analiza critică a etapelor campaniei pentru alegerile locale (campanie începută încă din decembrie anul trecut, potrivit liderilor) și a rezultatelor obținute, textul dat publicității în urma reuniunii forumului suprem de decizie al UDMR este axat pe necesitatea elaborării unui program electoral care să-i asigure „o echipă parlamentară puternică" începând din decembrie.

Strategia Uniunii - rezultă din abordarea președintelui Kelemen Hunor - se bazează pe ideea că reprezentarea la nivel parlamentar este strâns legată de o reprezentare puternică și activă în structurile administrației publice locale. Deși nu foarte mulțumiți de rezultatele de la scrutinul local, liderii s-au „repliat" post-alegeri, asigurându-și o reprezentare confortabilă în județele din Transilvania, prin înțelegerile și coalițiile încheiate. De altfel, Kelemen Hunor a fost foarte explicit: „Am obținut maximul posibil la negocierile de după alegeri. Avem mult mai mulți viceprimari decât până acum. În județele Mureș, Satu Mare și Bihor am negociat intrarea în coaliții, pe baza cărora noi am desemnat președinții de consilii județene. Totodată, în 8 județe din Transilvania și din Partium, UDMR este factorul de echilibru, pentru că în patru județe am încheiat acorduri cu liberalii, iar în alte patru județe, cu social-democrații. Am purtat negocierile pentru coaliții ținând seama de nevoile locale și (…) în funcție de cât de dispuse s-au arătat cu noi partidele românești dintr-un anumit județ", a tranșat Kelemen. (În județul Mureș, de exemplu, „nevoile locale" și „dispoziția partidelor românești" au marcat, deja, o promițătoare bilă albă în tolba Uniunii.)

În ce privește rezultatele de la scrutinul local, liderii sunt mai degrabă ponderați în evaluări: pe de o parte - spune Kelemen - „putem afirma că am obținut un rezultat bun, avem aproape 200 de primari și peste 200 de viceprimari, avem președinți de consiliu județean în 5 județe, am recâștigat municipiul Satu Mare, însă am pierdut Odorheiul Secuiesc. Avem viceprimari la Timișoara și la Brașov, dar și primar la Lunca Mureșului. Am ieșit învingători și în competiția maghiaro-maghiară, peste 80 la sută din voturi ne-au revenit nouă". Pe de altă parte, însă, nu poate fi trecută cu vederea slaba prezență la vot: „Constatăm că față de anul 2012, am pierdut voturi - și noi, și alții… Faptul că, în două județe din Transilvania, nu am avut listă județeană, a contribuit la procentajul mai mic obținut de UDMR", a precizat Kelemen Hunor. De altfel, discursul liderului UDMR a scos în evidență unele aspecte interesante și inedite privind prezența la vot a maghiarilor: având în vedere și rezultatele recensământului din 2012, mobilizarea la vot a fost mai bună în zonele în care maghiarii sunt minoritari sau în regiunile cu populație mixtă decât în cele cu populație maghiară compactă; mai mult, „cele mai mari pierderi le-am suferit în județul Bihor, apoi urmează județele din Ținutul Secuiesc. Acest fapt trebuie să ne pună pe gânduri, despre acest lucru trebuie să vorbim deschis", a declarat liderul Uniunii, subliniind că strategia de comunicare a UDMR pentru alegerile parlamentare se va axa pe o amplă campanie de consolidare/recâștigare a încrederii propriului electorat, de natură a-i întări prezența, forța și influența pe scena politicii românești. „Munca noastră nu s-a încheiat pe 5 iunie, campania de un an, demarată în decembrie anul trecut, se va încheia abia după alegerile parlamentare. Până atunci, avem în plan desfășurarea mai multor micro-campanii pe diverse teme: înregistrarea cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, strângerea de semnături și mobilizarea, conștientizarea respectării drepturilor lingvistice", a subliniat, în context, și Kovacs Peter, președintele executiv al UDMR.

Deloc surprinzător, formațiunea lui Kelemen Hunor se pronunță, fără echivoc, pentru un guvern politic (nu unul tehnocrat), care să-și asume - pe lângă problemele din economie - reforma administrativă și constituțională. Liderii UDMR intuiesc sau, cel puțin, speră că, după eșecurile experienței tehnocrate, Parlamentul își va redobândi rolul și locul ce i se cuvin și mizează pe o coaliție de guvernare în care Uniunea să fie suficient de bine reprezentată pentru a impune condiții și a negocia cu orice formațiune dispusă a-i accepta obiectivele și programele.

…Or, în degringolada, haosul și mizeria de pe scena politică românească, UDMR are toate șansele să-și atingă scopurile propuse, fără prea mari eforturi.

Lasă un comentariu