Benzina din România a ajuns printre cele mai ieftine din Europa

Benzina comercializată în stațiile de distribuție din România a ajuns printre cele mai ieftine din Europa, potrivit ultimului raport Oil Bulletin, publicat de Comisia Europeană. În același timp, la motorină, nu stăm la fel de bine: prețul acestui carburant este doar la jumătatea topului celor mai ieftine motorine din țările UE.

Prețul mediu al benzinei, cu toate taxele incluse, comercializată în benzinăriile din România este de 1,11 euro pe litru, potrivit datelor din ultimul Oil Bulletin al Comisiei Europene. Este al șaselea cel mai mic preț al benzinei din cele 28 de țări UE, România fiind mai scumpă doar decât Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehia și Estonia. Benzina din România a ajuns mai ieftină decât cea comercializată, spre exemplu, în Luxemburg și Letonia, țări care beneficiază de un regim fiscal mai relaxat și care, până de curând, aveau prețuri mai mici decât ale noastre, la acest carburant. Totuși, la indicatorul „suferința la pompă, așa cum l-au denumit cei de la Bloomberg, atunci România se află la coada clasamentului, întrucât raportul ia în considerare venitul mediu pe cap de locuitor, un indicator la care sub România se află doar Bulgaria. Prețul mediu al benzinei în țările UE este de 1,32 de euro/ litru. Prețul este „tras" în sus de țările scandinave, UK, Olanda și Italia, care au un regim de taxare sever pentru carburanți, chiar mai drastic decât al nostru, după cum puteți observa din tabelul alăturat.

Prețurile n-au coborât sub un euro/litru

Cel mai mic preț al benzinei standard din România, în ultimii ani, a fost la sfârșitul lunii ianuarie 2016, în intervalul 22 - 26 ianuarie, în același moment cu prăbușirea prețului barilului de petrol la 27 de dolari - un minim al ultimilor 13 ani. La acel moment, în cea mai ieftină stație Petrom din țară, pe care o luăm ca referință, Odorheiul Secuiesc, strada Beclean, benzina se vindea cu 4,59 lei pe litru. În prezent, în același loc, benzina costă 4,96 lei pe litru, în creștere cu aproape 10%. Între timp, barilul de țiței s-a scumpit cu 85%, de la 27 de dolari la 50 de dolari.

Dacă în ceea ce privește prețul benzinei România stă bine în Europa, nu același lucru se poate spune și despre motorină. Aici, țara noastră nu mai este printre cele mai ieftine din Europa, găsindu-se doar la jumătatea clasamentului. Motorina standard, cu toate taxele incluse, costă la noi 1,10 euro pe litru, fiind mai scumpă decât, spre exemplu, în Austria, Spania, Polonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia, Cehia și aproximativ egală ca preț cu cea din Germania, Belgia, Franța sau Cipru.

Prețul mediu al motorinei, în țările UE, este de 1,15 euro pe litru, mult mai mic decât al benzinei. Cu toate acestea, situația din România este chiar inversă: benzina este, pe medie, mai scumpă, cu puțin, decât motorina.

Cel mai mic preț pentru motorină a fost în prima parte a lunii februarie 2016, în intervalul 9 - 11, când motorina standard costa 4 lei pe litru. În prezent, aceeași motorină se vinde cu 4,77 lei/litru, în creștere cu circa 20 %. Din aceste calcule, se poate remarca că, de la punctele de minimum de preț, motorina s-a scumpit de două ori mai mult decât benzina.

Cele mai ieftine țări din Europa, în ceea ce privește prețul la care se comercializează carburanții, sunt Bulgaria, Polonia, Ungaria, Luxemburg și țările baltice. Dacă în țările baltice și Luxemburg regimul fiscal lax ajută la menținerea unui preț scăzut al carburanților, în cazul Ungariei și Poloniei logistica bine pusă la punct facilitează un nivel scăzut al prețurilor. Bulgaria este un caz special. La începutul lunii februarie, Bulgaria nu era între cele mai ieftine cinci țări din UE la carburanți. De atunci însă, prețul carburanților a fost păstrat la niveluri scăzute la vecini. Întâmplător sau nu, evoluțua favorabilă a prețului carburanților din Bulgaria survine declanșării investigației privind înțelegeri de tip cartel între distribuitorii de carburanți, pe care Autoritatea de Concurență din țara vecină a început-o la sfârșitul lui februarie. Rompetrol Bulgaria (membră a grupului Rompetrol), Shell Bulgaria (parte a grupului olandez Shell)), OMV Bulgaria (membră a companiei austriece OMV), NIS Petrol (Serbia/Rusia), Eco Bulgaria (deținută de Hellenic Petroleum, Grecia), Lukoil Bulgaria (Rusia) și Petrol (Bulgaria) sunt suspectate de către Autoritatea de Concurență bulgară că au o înțelegere secretă pentru stabilirea tarifelor la benzină și motorină. Ancheta este în derulare.

Ce plătești când alimentezi la pompă

Prețul benzinei și motorinei comercializate în România conțin, în procent de 55 - 58% taxe și accize colectate de stat. Printre acestea se numără TVA, acciză, supracciză și taxa pe stâlp. Celelalte procente reprezintă costul mărfii achiziționate - țiței, componenta curs de schimb leu/dolar, costurile de logistică și marja companiei de distribuție. Practic, peste jumătate din prețul unui litru de carburant reprezintă partea cuvenită statului, care încasează taxele sale ca procent de vânzări, la un curs fix, stabilit în buget, de 4,7 lei/ euro.

Procentul de taxe în prețul final depășea 60% până anul trecut, când TVA era de 24 %. Astfel se explică că modificarea prețului la barilul de țiței nu antrenează o ajustare în consecință a prețului carburanților. O scumpire, din ianuarie și până în prezent, a barilului cu 85% a antrenat doar o ajustare de 11% - 15% la benzină și 20 -25% la motorină(funcție de stație), pentru că petrolul contează în proporție de doar 40 - 45% la pompă și, în plus, prețul final se ponderează și cu nivelul de curs de schimb leu/dolar.

Impactul prețului țițeiului în prețul carburanților are, de obicei, o întârziere de 45 de zile legată de fluxul de producție. Astfel, țițeiul este cumpărat la un anume preț, apoi descărcat, procesat și depozitat până să ajungă în stație, de unde este vândut clienților la cotațiile produselor petroliere.

Influența cursului de schimb leu/dolar se explică astfel: petrolul și produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuția în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari - o întârziere de 30-45 de zile funcție de fluxul de producție/achiziție între prețul de achiziție și prețul de desfacere. Astfel o depreciere a leului în fața dolarului aduce cu sine scumpirea carburanților.

Fiecare parte componentă a prețului are influență în prețul final. Dar, nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporțională a prețului final. Spre exemplu, cotația barilului de țiței poate scădea semnificativ, dar, în același timp, dolarul se poate aprecia în raport cu leul, în așa fel încât prețul final să rămână neschimbat sau să scadă foarte puțin. Explicațiile ne-au fost oferite de reprezentanții unui mare grup de distribuție local. În România există trei mari producători de carburanți - Petrom, Rompetrol și LukOil - și mai mulți distribuitori majori. Trendul de preț al carburanților este urmat fără excepție de toți distribuitorii, chiar dacă în proporții diferite.

Lasă un comentariu