FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „LUCIAN BLAGA", ediţia a XVI-a (21 - 24 iulie 2016)

Distribuie pe:

Cea de a XVI-a ediţie a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga" a reunit, la Târgu-Mureş, nume ilustre ale mediului academic, ştiinţific, artistic şi cultural, concentrate în jurul „Ideii Blaga", în efortul de a repune în circuit opera gânditorului din Lancrăm, propunând noi direcţii, perspective şi deschideri spre universalitate.

Evenimentul, organizat de Societatea Scriitorilor Mureşeni şi Editura Ardealul în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu-Mureş, Consiliul Judeţean Mureş, Facultatea de Ştiinţe şi Litere a Universităţii „Petru Maior", Academia Română - Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai" şi Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu Motru" Bucureşti, Uniunea Scriitorilor din România - Revistele „Vatra" şi „Târnava" a fost găzduit de Centrul Cultural - Ştiinţific al Universităţii „Petru Maior" din Târgu-Mureş, avându-l ca preşedinte de onoare pe academicianul Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, Bucureşti.

Forul suprem al culturii române a fost reprezentat, alături de vicepreşedintele său, de academicianul Alexandru Boboc şi de un grup de cercetători de la Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu Motru" al Academiei: dr. Dragoş Popescu, dr. Claudiu Baciu, dr. Mihai D. Vasile, dr. Şt. Dominic Georgescu, dr. Mihai Popa (directorul Editurii Academiei Române), dr. Marius Aug. Drăghici, dr. Mircea Dobre, dr. Henrieta Anişoara Şerban, autori ai unor consistente şi documentate studii şi eseuri prezentate şi dezbătute în cadrul sesiunilor de comunicări ştiinţifice, tema generală a ediţiei din acest an a Festivalului fiind Actualitatea operei filosofice blagiene.

Manifestarea de la Târgu-Mureş - a spus, în cuvântul de deschidere dr. Eugeniu Nistor, preşedinte-fondator al Festivalului - se bucură de sprijinul constant al Academiei Române, prin prezenţa constantă a vicepreşedintelui acad. Alexandru Surdu, „discipol al lui Constantin Noica şi cel mai de seamă continuator al lui Blaga", participarea, la această ediţie, a academicianului Alexandru Boboc dând un plus de prestigiu şi anvergură evenimentului. Pe de altă parte, remarca dr. Eugeniu Nistor, „apropierea" lui Blaga de Târgu-Mureş se manifestă şi prin opţiunea fiicei filosofului, dna Dorli Blaga, de a deveni membră a filialei târgumureşene a Uniunii Scriitorilor din România, sprijinind eforturile Editurii Ardealul de a tipări, în limitele posibilităţilor şi exigenţelor impuse, scrierile lui Lucian Blaga.

„Am venit cu toată dragostea la Târgu-Mureş, unde am fost întotdeauna bine primit, atât de Societatea Scriitorilor Mureşeni, cât şi de conducerea Universităţii «Petru Maior» şi de reprezentanţii administraţiei locale. Mă bucur că primarul este tot cel care a fost, să-i dea Dumnezeu sănătate şi să-i ţină năravul, să ne sprijine şi de acum încolo. Am constatat că există, aici, un puternic filon al filosofiei blagiene, un cadru propice activării direcţiilor urmărite de Blaga", a spus, în alocuţiunea sa, vicepreşedintele Academiei, precizând că Festivalul „Lucian Blaga" l-a inspirat în iniţierea Simpozionului Naţional „Constantin Noica", menit a aborda şi aprofunda relaţiile Noica-Blaga, asupra cărora cercetătorii nu s-au aplecat până în 1990.

Din partea Universităţii „Petru Maior" au luat cuvântul rectorul acesteia, prof. univ. dr. Călin Enăchescu, şi prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, preşedintele Senatului UPM şi director al Institutului de Cercetări „Gheorghe Şincai", relevând importanţa pe care Universitatea o acordă implicării în acest act de cultură, care, observa dr. Sigmirean, „dat fiind că se desfăşoară în spaţiul Universităţii mureşene, reprezintă un gest de recunoştinţă faţă de Blaga, care a cultivat atât opera lui Gheorghe Şincai, cât şi pe cea a lui Petru Maior". Pe de altă parte, sublinia vorbitorul, asemenea evenimente „ne oferă şansa reîntoarcerii la metafizică, într-o lume şi într-o epocă marcate de marketizarea culturii, în dauna actului creator". Un motiv de reflecţie, dar şi de preocupare - sublinia, la rândul său, dr. Enăchescu - faţă de „viitorul ştiinţelor umaniste, de felul în care mai susţinem filosofia ca parte a acestora", punct de vedere împărtăşit de conf. univ. dr. Giordano Altarozzi, decanul Facultăţii de Ştiinţe şi Litere a UPM, care avertiza că „riscăm să rămânem cu o lipsă de cultură, trebuie să redescoperim omul, fiinţa lui profundă, valorile umane şi, din această perspectivă, Blaga aparţine întregii omeniri, participă la crearea omului, indiferent unde trăieşte şi indiferent de identitatea în care se defineşte".

Despre necesitatea unei legislaţii care să fie stimulativă pentru creaţia literară, despre „nevoia de a construi mai mult pe filonul reperelor identitare" a vorbit dr. Marius Paşcan, senator, vicepreşedinte al Comisiei de Cultură şi Media din Senatul României.

La rândul său, academicianul Alexandru Boboc, istoric al filosofiei, a evidenţiat contribuţia românească în contextul valoric european, salutând ideea iniţierii, la Târgu-Mureş, a unor manifestări tematice având ca obiect biografia şi opera lui Constantin Rădulescu Motru, un prim simpozion pe această temă fiind, de altfel programat pentru luna octombrie a acestui an.

Scriitorul şi publicistul Lazăr Lădariu, preşedintele ASTREI mureşene, redactor-şef al cotidianului „Cuvântul liber", a exprimat, în alocuţiunea rostită, „un gând dus până la capăt", într-o emoţionantă şi foarte apreciată evocare a celui care „a sporit taina lumii", a auzit cum, de atâta linişte, „se izbesc de geamuri razele de lună", a celui care, „umilit de gonaşii vremii" a ştiut să poarte mereu „acea aparte aureolă poetică", fiind „un adevărat vector de spiritualitate românească".

Dimensiunea internaţională a ediţiei din acest an a fost conferită de prezenţa, la Festival, a prof. Ovidiu Cornilă, preşedintele Societăţii Scriitorilor „Lucian Blaga" din Madrid, domnia sa vorbind despre modul în care este receptat Blaga în diaspora românească, din anii '40 până în prezent, în contextul recunoaşterii valorilor naţionale, de la publicarea piesei „Meşterul Manole" (1944) până la promovarea operei sale (începând din anii '70) ca materie de studiu în programele universitare, în articole, recenzii, traduceri etc. În acelaşi context, menţionăm lucrarea prof. univ. dr. Michael Jones, de la Temple University, Philadelphia, Lucian Blaga şi pragmatismul american, prezentată de dr. Eugeniu Nistor.

Un discurs inedit, prin prisma aspectului abordat - „Suferinţa la Blaga", a fost prezentat de prof. univ. dr. Mircea Buruian de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş, domnia sa anunţând, de asemenea, că pregăteşte, în această perioadă, cea de a doua ediţie a forumului „Medicina şi ştiinţele multidisciplinare în slujba omului secolului XXI.

Fără îndoială, momentele-cheie ale manifestării le-au constituit comunicările în plen susţinute de cei doi academicieni invitaţi: despre categoriile abisale a conferenţiat acad. Alexandru Surdu, evidenţiind ideile esenţiale ale lui Blaga legate de filosofia culturii şi de specificul naţional românesc. „Transcendenţă" şi „transcendental", „noologia abisală", „matricea stilistică", „sentimentul spaţialităţii", „orizontul temporal" „năzuinţa formativă" au fost câteva din conceptele blagiene abordate.

Semnificaţia metafizică a metaforei „transcendentul care coboară", „metafizica latentă", „perspectiva sofianică", raportul dintre transcendent şi lumea concretă au constituit tema comunicării acad. Alexandru Boboc, în contextul mai larg al raportării metafizicii şi teologiei la filosofie.

Actualitatea lui Blaga a fost dezbătută în cadrul sesiunilor de comunicări ştiinţifice susţinute de specialiştii de la Institutul de Filosofie şi Psihologie al Academiei Române menţionaţi (materialele referindu-se la cosmologia lui Blaga, cunoaşterea luciferică, chestiunea transcendenţei, note despre diferenţialele divine, fiinţa istorică şi factorii stilistici ai devenirii istorice etc.), dar şi de cercetători mureşeni: dr. Eugeniu Nistor, dr. Marius Paşcan, dr. Cornel Sigmirean, dr. Mihai Ardelean, conf. univ dr. Maria Dorina Paşca, dr. Florin Bengean, dr. Constantin Nicuşan, dr. Aurel Hancu, toate comunicările urmând a fi editate în volum.

Ediţia a inclus un recital din opera poetică a lui Lucian Blaga, susţinut de actorul Nicu Mihoc, iar sub genericul blagian „Pod peste Mureş", au citit din creaţiile proprii membri şi colaboratori ai filialei Târgu-Mureş a Uniunii Scriitorilor din România: Anca Blaga, Teodor Borz, Valentin Covaciu, Vasile Ciia Dătăşan, Ovidiu Cornilă, Ana Maria Crişan, Ioan Găbudean, Doina Găbudean, Aurel Hancu, Marius Iosif, Kocsis Francisko, Lazăr Lădariu, Ion Ilie Mileşan, Maria Dorina Paşca, Doina Pologea, Cornelia Toşa.

Juriul Festivalului a acordat Marele Premiu dlui acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, „pentru valorosul şi originalul sistem filosofic cu o structură pentadică, publicat până în prezent şi pentru sprijinul constant acordat recunoaşterii valorilor autentice ale gândirii româneşti".

Diploma de Excelenţă „pentru studiile şi cărţile consacrate filosofiei universale şi pentru constanţa şi importanţa acordată gândirii lui Blaga" a fost conferită dlui acad. Alexandru Boboc.

Cu Diplome de Excelenţă au fost răsplătiţi, de asemenea, rectorul UPM, prof. univ. dr. Călin Enăchescu, poetul şi eseistul Ovidiu Cornilă, prof. univ. dr. Mircea Buruian. Premiile au constat în miniaturi reprezentând imagini din Târgu-Mureş, realizate de artistul mureşean Horea Remus Epure.

Tot în cadrul acestei ediţii, a fost vernisată expoziţia de pictură Urme, a pictorului şi sculptorului Vasile Mureşan, membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici şi al Uniunii Artiştilor Plastici - Filiala Mureş.

Pe tot parcursul manifestării, la sediul Editurii Ardealul au fost expuse ediţii Blaga, de reviste şi cărţi de exegeză blagiană, cărora, directorul Editurii, dr. Eugeniu Nistor, le-a adăugat cea mai recentă lucrare a sa, Lucian Blaga - Epistolar filosofic (Ed. Ardealul, 2016).

În întregul ei, înmănunchind analiza filosofică, dimensiunea lirică şi viziunea plastică, manifestarea de mare ţinută academică de la Târgu-Mureş se constituie într-un îndemn de a ne întoarce şi re-întoarce la Blaga, filosoful însuşi necontenind să ne provoace la această călătorie iniţiatică, în lumea misterelor şi a „brumelor abisale", pentru a descoperi şi înţelege cât, ce, de ce şi până unde ne este îngăduit să cunoaştem, să ne cunoaştem, să cunoaştem lumea şi să-i cunoaştem pe ceilalţi:

„Prin existenţa sa creatoare, prin istoria sa, omul se realizează pe o linie unică în univers. Prin nivelul său existenţial de o demnitate singulară în comparaţie cu al tuturor creaturilor, omul poate avea mândria şi satisfacţia singularităţii. Permanenţa destinului creator al omului este însă tragic condiţionată. Condiţiile care garantează omului existenţa creatoare sunt exact condiţiile prin care omului i se risipesc şansele de acces în absolut. Istoria umană ne apare deci ca o rezultantă a două componente care în existenţa universală acţionează oarecum în sens opus. Istoria umană apare ca un «compromis», între aspiraţia secretă a omului de a se substitui Marelui Anonim şi între măsurile de apărare luate de Marele Anonim în vederea salvării centralismului existenţial."

Lasă un comentariu